Oameni & Fapte – 1 februarie

– Este cea de-a 32-a zi a lui 2022. Au rămas 333 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:46 şi va apune la ora 17:25.

– În România este sărbătorită „Ziua Intendenţei Militare”, deoarece la 1 februarie 1861 s-a înfiinţat corpul ofiţerilor de intendenţă militară, condus de intendentul general al Armatei şi subordonat Ministerului de Război.

– Astăzi este Anul Nou chinezesc, când începe Anul Tigrului de apă.

– În perioada 1-7 februarie se desfășoară „Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale”, eveniment anual organizat sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite (ONU), în prima săptămână din luna februarie și care are drept scop principal „recunoaşterea necesităţii imperioase de instaurare a unui dialog între religiile majoritare, în vederea unei înţelegeri mutuale, a armoniei şi cooperării între fiinţele umane”. Propunerea pentru marcarea acestei săptămâni a aparţinut regelui Abdullah al II-lea al Iordaniei, fiind adoptată de Adunarea Generală a ONU la 23 noiembrie 2010.

– La 1 februarie 1600 domnitorul român Mihai Viteazul semna „Tratatul de închinare și credință” față de Rudolf al II-lea, împărat al Germaniei și rege al Poloniei și Ungariei. În schimbul recunoașterii suveranității sale, Rudolf al II-lea a făgăduit ajutor și a garantat domnia ereditară a lui Mihai Viteazul, în linie bărbătească. În 1789 George Washington a fost ales primul președinte al Statelor Unite ale Americii, iar la 1 februarie 1814 vulcanul Mayon din Filipine a erupt, provocând moartea a circa 1200 de oameni.

– În 1823 vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un memoriu, pentru prima dată în politica Ţărilor Române, termenul de „conservator”, desemnând astfel tendinţele marilor boieri de a păstra vechile stări de lucruri. La 1 februarie 1847 s-a inaugurat Teatrul de la Copou din Iaşi, iar în anul 1861 începeau să funcționeze, la București, mici ateliere pentru fabricarea muniţiilor şi materialelor de artilerie, care vor forma Arsenalul Armatei.

– La 1 februarie 1880 Ion Luca Caragiale publica, în „Convorbiri literare”, farsa, într-un act, „Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, iar în anul 1884 a fost publicată prima ediţie a „Oxford English Dictionary”, care oferea toate definiţiile imaginabile în contexte diferite pentru limba engleză şi cuprindea mai mult de 100.000 de intrări. În prezent conţine circa 600.000 de cuvinte, fiind astfel cel mai lung dicţionar oficial, fapt notat în „Cartea Recordurilor”.

– În 1896 avea loc, la Teatrul Regio din Torino, premiera mondială a operei „Boema” de Giacomo Puccini, iar în 1904 a apărut, la Bucureşti, ziarul „Adevărul de dimineaţă”. În anul 1905 vedea lumina tiparului, la București, revista lunară „Viața nouă”, sub direcţia lui Ovid Densusianu, publicaţie care a devenit principalul organ de presă al mișcării simboliste din România, iar în 1912 a apărut, la Iași, revista „Însemnări literare”, condusă de Mihail Sadoveanu și George Topîrceanu.

– În 1914 a intrat în funcțiune cea dintâi instalație centralizată feroviară din România, pe linia București – Ploiești, iar în 1919 Edith Hyde Robbins a căpătat un măr de aur, ca premiu pentru prima „Miss America”, în gala de la „Hotel Des Artistes” din cartierul newyorkez Manhattan. În anul 1920 s-a înființat Institutul de Istorie Națională din Cluj-Napoca, iar în 1946 Ungaria s-a proclamat republică. La 1 februarie 1974 sportivul român Ilie Năstase a fost declarat cel mai bun tenisman al anului 1973, fiind distins, la New York, cu „Racheta de aur”, iar în 1979 ayatolahul Khomeini s-a întors la Teheran, capitala Iranului, după 15 ani de exil. La 1 aprilie acelaşi an, liderul religios şiit va proclama Iranul republică islamică.

– În ziua de 1 februarie 1990 filosoful român Gabriel Liiceanu a înființat, la București, Editura „Humanitas”, iar în 1991 România a obținut statutul de „invitat special” la Consiliul Europei, urmând ca, la 7 octombrie 1993, să aibă loc ceremonia de aderare ca membru cu drepturi depline. În anul 1996 Partidul „Alternativa României”, condus de Varujan Vosganian, s-a lansat în viața politică, devenind, din 1999, „Uniunea Forțelor de Dreapta”. La data de 1 februarie 1998 a intrat în vigoare Convenția europeană pentru protecția minorităților naționale, iar în 2003 naveta spaţială americană „Columbia” s-a dezintegrat la reintrarea în atmosferă, la 63 de kilometri, deasupra statului Texas. Și-au pierdut viața şapte astronauți, dintre care şase americani și unul israelian.

– La data de 1 februarie 2020 a intrat în vigoare Legea privind înfiinţarea Muzeului Naţional „Brătianu”, ca instituţie publică de importanţă naţională cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii, cu sediul în imobilul Vila Florica (ansamblul conacului Brătianu-Florica), situat în localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş. Prin acest muzeu va fi făcută cunoscută importanţa familiei Brătianu în dezvoltarea României.

Sursa foto: Radio România Regional

– La 1 februarie s-au născut: exploratorul olandez Jacob Roggeveen (1659); compozitorul italian Francesco Maria Veracini (1690); compozitorul suedez Johan Agrell (1701); scriitorul și politicianul român Nicolae Gane (1838); pictorul român Sava Henția (1848); filologul german Gustav Weigand (1860); pictorul român Ștefan Luchian (1868); criticul literar, memorialistul, publicistul şi omul politic român Octavian C.[odru] Tăslăuanu (1876); scriitorul rus Evgheni Zamiatin (1884); pictorul român Lucian Grigorescu (1894); regizorul de film și producătorul irlandezo-american John Ford (1894); actorul american de film Clark Gable (1901); fizicianul italian Emilio Gino Segrè, laureat Nobel (1905); compozitorul brazilian Camargo Guarnieri (1907); prozatorul, traducătorul şi jurnalistul român Oscar Lemnaru (1907); silvicultorul român Ion Gh. Popescu-Zeletin, specialist în biometria forestieră şi în amenajarea pădurilor (1907); prozatorul, traducătorul şi publicistul român T. C. Stan (1907); cântăreţul american de muzică gospel George Beverly Shea (1909); istoricul, folcloristul şi analistul politic român Vasile Netea (1912); pictorul, sculptorul şi poetul român Ion Mirea (1912); violoncelistul și compozitorul român Serafim Antropov-Manu (1913); actriţa americană Alicia Rhett (1915); actorul indian A.K. [Avtar Kishan] Hangal, supranumit „bunicul Bollywood-ului” (1917); pictorul chinez naturalizat francez Zao Wou-Ki, maestru al abstracţiei lirice (1921); soprana italiană Renata Tebaldi (1922); prozatorul şi traducătorul român I. M. Ştefan (1922); istoricul, arheologul și profesorul român Dumitru Protase (1926); dramaturgul și scenaristul român Octavian Sava, realizator de emisiuni de televiziune şi autor de texte umoristice (1928); omul politic rus Boris Elțîn, primul preşedinte al Federaţiei Ruse (1931); lingvistul italian de origine română Sorin Stati (1932); dramaturgul şi eseistul german Dieter Kühn (1933); romancierul, poetul, eseistul, dramaturgul și traducătorul român Nicolae Breban (1934); juristul şi profesorul român Ion Dogaru (1935); poetul, prozatorul şi eseistul român Nicolae Motoc (1935); sculptorul român Constantin Popovici (1938); pictorul român Niculiţă Secrieru (1938); actorul, scenaristul şi istoricul galez Terry Jones, membru al grupului umoristic „Monty Python” (1942); istoricul român Lucian Boia (1944); poetul, prozatorul, scenaristul și regizorul român de film Petru Popescu (1944); interpreta română de muzică populară Elena Roizen (1945); cântăreața română Aquilina Severin (1946); actriţa britanică Elisabeth Sladen (1946); biochimistul şi profesorul american Roger Tsien, laureat al Premiului Nobel (1952); prozatorul și jurnalistul român Tudor Dumitru Savu (1954); violoncelista română Anca Vartolomei (1955); actorul american de film Brandon Lee, fiul lui Bruce Lee (1965); cântăreaţa americană Lisa Marie Presley, fiica lui Elvis Presley (1968); cântăreața română „Nico” Nicoleta Matei (1970) și muzicianul şi constructorul olandez de instrumente muzicale Yuri Landman (1973).

– La 1 februarie au murit: scriitoarea britanică Mary Shelley (1851); ofiţerul român Pavel Zăgănescu, comandant al pompierilor care au luptat pe Dealul Spirii din Bucureşti (1897); matematicianul și fizicianul irlandez George Stokes (1903); inginerul mecanic, matematicianul și omul de afaceri american Gheorghe Botezatu [Georges de Bothezat], pionier în domeniul elicopterelor și care a făcut primul calcul al traiectoriei pământ-lună (1940); pictorul olandez Piet Mondrian (1944); eseistul și istoricul de artă olandez Johan Huizinga (1945); prozatorul, publicistul, dramaturgul şi traducătorul român N.[icolae] D.[imitrie] Cocea (1949); generalul german nazist Friedrich Paulus (1957); fizicianul american Clinton Joseph Davisson, laureat Nobel (1958); actorul american de film Buster Keaton (1966); botanista română Alice Săvulescu (1970); fizicianul german Werner Heisenberg, laureat Nobel (1976); prozatorul român Radu Petrescu (1982), sociologul și politiciana suedeză Alva Myrdal, laureată Nobel (1986); părintele arhimandrit basarabean Paulin Lecca, duhovnic, scriitor, traducător şi misionar (1996); poetul şi prozatorul român Dim.[imitrie] Rachici (1999); compozitorul americano-italian Gian-Carlo Menotti (2007); poeta, eseista, ilustratoarea de carte şi traducătoarea poloneză Wisława Szymborska-Włodek, laureată a Premiului Nobel (2012); muzicianul american Cecil Womack (2013); actorul britanic Robin Sachs (2013); jucătorul și antrenorul spaniol de fotbal Luis Aragonés (2014); actorul, producătorul, regizorul şi scenaristul austriac Maximilian Schell (2014); pianistul franco-italian Aldo Ciccolini (2015); sculptorul român Sergiu Dumitrescu (2016); pictoriţa, desenatoarea, graficiana şi gravoarea română Alma Redlinger (2017); cântărețul american de R&B și soul Dennis Edwards (2018); poetul, eseistul, criticul literar, publicistul și traducătorul leton Leons Briedis (2020); fostul fotbalist român Ilie Bărbulescu, câștigător al Cupei Campionilor Europeni cu Steaua București (2020) și actorul, regizorul, comediantul și muzicianul american Dustin Diamond (2021).

Septimiu Cioloboc