Oameni & Fapte – 1 Ianuarie

Publicat de radiomures, 1 ianuarie 2018, 09:00

– Este prima zi a lui 2018. Au mai rămas 364 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:06 şi va apune la ora 16:45.

– Astăzi este Anul Nou, Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului. Ortodocşii şi greco-catolicii îi sărbătoresc pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei şi pe Sfânta Emilia, mama sa, în timp ce romano-catolicii o sărbătoresc pe Sfânta Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu. Este „Ziua Aderării României la Uniunea Europeană”, în cinstea faptei de la 1 ianuarie 2007, când România a intrat în Uniuniea Europeană, „Ziua Mondială a Păcii”, când Suveranul Pontif se adresează credincioşilor, „Ziua Revoluţiei Palestiniene”, Ziua Naţională a Cubei şi a Republicii Haiti, Sărbătoarea Naţională a Slovaciei şi a Republicii Sudan.

– La 1 ianuarie 1861 a început, la Sibiu, Conferinţa naţională a fruntaşilor români din Transilvania, care a adoptat două rezoluţii privind recunoaşterea românilor „ca naţiune politică şi independentă faţă cu celelalte naţiuni”, precum şi folosirea în viaţa publică a limbii române, egal îndreptăţită, alături de limbile maghiară şi germană. În 1866 a intrat în vigoare Legea privind introducerea sistemului metric în România, iar în 1894 apărea, la Bucureşti, revista bilunară „Vatra” („Foaie ilustrată pentru familie”), condusă de Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale şi George Coşbuc. În 1971 publicarea revistei a fost reluată, la Târgu-Mureş, sub conducerea scriitorului Romulus Guga.

– În 1945, în cel de-Al Doilea Război Mondial, trupele române conduse de generalul Nicolae Şova au intrat în Budapesta, iar la 1 ianuarie 1949 au luat fiinţă Filarmonica de Stat din Sibiu şi Institutul de Lingvistică din Bucureşti, care în 1994 a devenit Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, după numele primului său director. În 1958 a intrat în vigoare Tratatul de la Roma privind crearea Comunităţii Economice Europene – CEE (Piaţa Comună), iar în 1967 România devenea membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI). În 1977 începea în Cehoslovacia mişcarea contestatară „Carta 77”, iniţiată de intelectuali care militau pentru drepturi cetăţeneşti, iar din 1990 România a devenit pentru a treia oară membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru un mandat de doi ani (1990-1991). În 1995 a intrat în vigoare acordul privin formarea Pieţei Comune a Sudului latino-american (MERCOSUR), care permite libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor, serviciilor şi persoanelor, fără îngrădiri vamale, iar din anul 1998 s-au liberalizat, la nivel mondial, serviciile de telecomunicaţii.

– În 1999 a început să funcţioneze Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din România, iar din 1 ianuarie 2002, euro a devenit moneda oficială în cele 12 state ale Uniunii Economice şi Monetare. În 2004 România a devenit membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru un mandat de doi ani (2004-2005), iar la 1 ianuarie 2007 Bulgaria a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. În 2015 Lituania adopta moneda euro, iar oraşul Cluj-Napoca a fost desemnat „Capitală Europeană a Tineretului” pentru acel an.

– La 1 ianuarie s-au născut: poetul şi filosoful italian Lorenzo de Medici (1449); savantul olandez Arnold Drakenborch (1684); scriitorul englez Soame Jenyns (1704); zoologul francez André Marie Constant Duméril (1774); poetul maghiar Petöfi Sándor (1823); juristul, publicistul şi omul politic liberal român Vasile Boerescu (1830); generalul român Alexandru Candiano-Popescu, conducătorul mişcării antidinastice din august 1870 (1841); arheologul italian Rodolfo Amadeo Lanciani (1847); antropologul britanic Sir James George Frazer (1854); filosoful, istoricul şi sociologul francez Pierre de Coubertin, fondatorul Jocurilor Olimpice moderne (1863); prozatoarea, publicista, autoarea dramatică şi traducătoarea română Mărgărita Miller-Verghy (1865); scriitorul român I.[oan] Al.[exandru] Brătescu-Voineşti (1868); scriitorul, traducătorul şi istoricul român George Murnu (1868); inventatorul american de origine germană Gustave Whitehead (1874); fizicianul bengalez Satyendra Nath Bose (1894); medicul român Ana Aslan, pionier al gerontologiei mondiale (1897); scriitorul rus Anatoli Rîbakov (1911); scriitorul american Jerome David Salinger, autor al romanului „De veghe în lanul de secară” (1919); sculptorul francez César Baldaccini (1921); poetul şi prozatorul român Mihail Crama (1923); coregraful şi regizorul francez Maurice Béjart (1927); poetul, traducătorul şi actorul român Teodor Pâcă (1928); boxerul român Nicolae Linca, primul şi singurul campion olimpic al boxului românesc (1929); prozatorul român Nicolae Ţic (1929); interpretul român de muzică populară Tudor Pană, violonist şi şef de orchestră (1930); actorul român Gheorghe Dinică (1934); sculptorul român Wilhelm Demeter (1936); compozitorul, muzicologul şi folcloristul român Corneliu Dan Georgescu (1938); poetul român Emil Brumaru (1939); pictorul român Vasile Chinschi (1939); actorul român Ovidiu Iuliu Moldovan (1942); etnomuzicologul, folcloristul şi dirijorul român Gheorghe Oprea (1942); pictorul şi graficianul român Vasile Crăiţă-Mândra (1945); graficianul şi pictorul român Teodor Hrib (1946); prozatorul, dramaturgul, publicistul, traducătorul şi regizorul român de teatru Radu Ţuculescu (1949); cântăreţul român Gheorghe Gheorghiu (1954); avocata franceză Christine Lagarde, fost director general al Fondului Monetar Internaţional (1956); jurnalistul și scriitorul român Vasile Șelaru (1958).

– În 1 ianuarie au murit: domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun (1432); cronicarul român Macarie, egumen al Mănăstirii Neamţ şi episcop de Roman (1558); compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach, fiul lui Johann Sebastian Bach (1782); pictorul italian Francesco Guardi (1793); fizicianul german Heinrich Hertz, care a demonstrat experimental existenţa undelor electromagnetice, hertziene (1894); istoricul, publicistul şi scriitorul francez Paul-Theodore Bataillard (1894); pictorul şi desenatorul român Sabin Popp (1928); publicistul şi politicianul român Valeriu Branişte (1928); şansonetistul francez Maurice Chevalier (1972); interpretul şi compozitorul britanic de jazz Alexis Korner (1984); scriitorul şi muzicologul român Harry Negrin (1995); scriitorul român Victor Emil Galan (1995); publicistul român Dumitru Tinu, fost director al ziarului „Adevărul” şi preşedinte al Clubului Român de Presă (2003); cântăreaţa americano-mexicană Lhasa (2010); compozitorul şi dirijorul român Marin Constantin, care a pus bazele Corului Naţional de Cameră „Madrigal” (2011); scrimerul, coregraful, actorul şi cascadorul britanic Bob Anderson (2012); actriţa şi cântăreaţa americană Barbara Werle (2013); cântăreaţa americană Patti Page (2013); poetul român Traian T. Coşovei (2014); pictoriţa română Coca [Elena-Venera-Ecaterina] Meţianu (2014); sociologul german Ulrich Beck, autorul teoriei „societăţii riscului” (2015); cosmonautul şi medicul rus Boris Moroukov (2015); actriţa americană Donna Douglas (2015); actorul român George Alexandru (2016); regizorul americano-maghiar de imagine Vilmos Zsigmond, câştigător al Premiului Oscar (2016); muzicologul, compozitorul şi publicistul român Gheorghe Firca (2016) şi cineastul canadian Bill [William] Marshall, co-fondatorul Festivalului internaţional de film de la Toronto (2017).

Septimiu Cioloboc