Oameni & Fapte – 1 martie
Publicat de radiomures, 1 martie 2017, 06:00
– Este cea de-a 60-a zi a lui 2017. Au rămas 305 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:01 şi va apune la ora 18:08.
– Azi este „Ziua Mărţişorului”. Mărţişorul este un mic obiect de podoabă legat de un şnur împletit, bicolor, roşu şi alb, care simbolizează funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului. Mărţişorul se oferă de 1 martie, ca semn al sosirii primăverii, persoanelor de sex feminin. Este și „Ziua Automobiliştilor Militari”, deoarece la 1 martie 1917, prin decretul regelui Ferdinand I al României, s-a înfiinţat Regimentul de Tracţiune Automobilă, prima unitate cu profil auto din Armata Română. Azi este „Ziua Mondială a Protecţiei Civile”, declarată de către Organizaţia Internaţională a Protecţiei Civile, „Ziua Berii” în Islanda, precum şi „Ziua Bikini”, zi naţională de luptă pentru pace în Japonia. Ziua se marchează anual ca zi de protest faţă de armele atomice şi cu hidrogen, deoarece la 1 martie 1954, în zona atolului Bikini, din Pacificul de Sud, SUA au experimentat bomba cu hidrogen.
– La 1 martie 1562 peste 1.000 de hughenoți au fost masacrați de catolici în orașul francez Wassy, fapta marcând începutul războaielor religioase din Franţa. În anul 1565 a fost fondat unul dintre cele mai faimoase oraşe din lume, Rio de Janeiro. Golful în care este situat, Guanabara, a fost descoperit, la 1 ianuarie 1502, de exploratorul portughez Gaspar de Lemos, care l-a numit „Rio” pentru că a crezut că era mai degrabă o gură de râu decât un golf. Orașul brazilian, numit iniţial Sfântul Sebastian Rio de Janeiro, a fost fondat la data de 1 martie 1565 în onoarea regelui Sebastian I al Portugaliei.
– Pe 1 martie 1746 domnitorul român Constantin Mavrocordat, înaltul cler și boierii au hotărât eliberarea din șerbie a rumânilor fugiți, care se reîntorceau în țară. Liberi ca persoană, țăranii au rămas totuși dependenți economic de boieri, fiind obligați să presteze 12 zile de clacă în Țara Românească și 24 în Moldova. În anul 1815 Napoleon Bonaparte a evadat de pe insula Elba, iar la data de 1 martie 1867 apărea, la Iaşi, apoi la București, „Convorbiri literare”, revista Societăţii „Junimea”, una dintre cele mai importante publicaţii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, condusă iniţial de Iacob Negruzzi și ulterior de Titu Maiorescu. În anul 1872 a fost înfiinţat primul parc naţional din lume, „Yellowstone”, situat pe platoul cu acelaşi nume din nord-vestul Statelor Unite ale Americii.
– Pe 1 martie 1892 apărea, la Fălticeni, revista de literatură şi tradiţii populare „Şezătoarea”, prima revistă românească de folclor, condusă de Arthur Gorovei, iar în 1896 savantul francez Henri Becquerel a descoperit radioactivitatea naturală. La 1 martie 1907 serviciul medical de urgenţă „Salvarea” şi-a început activitatea, la inițiativa doctorului Mina Minovici, fondatorul școlii române de medicină judiciară și fost director al primului Institut de Medicină Legală din România. În anul 1930 la Radiodifuziunea Română debuta emisiunea „Universitatea Radio”, iar la 1 martie 1948 intra în vigoare noua lege de organizare judecătorească, prin care era înfiinţată, în România, instituţia asesorilor populari. Aparatul judiciar intra, astfel, sub controlul complet al Partidului Comunist Român şi al Securităţii.
– La 1 martie 1949 se înfiinţa, la Bucureşti, Institutul de Teorie Literară şi Folclor, denumit din anul 1965, Institutul de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu”. În 1963 medicul american Thomas Starzl a efectuat, experimental, primul transplant de ficat, la Universitatea din Colorado. Valabilitatea acestei tehnici a fost demonstrată peste patru ani, în 1967, când doctorul Thomas Starzl a realizat, cu succes, cel dintâi transplant de ficat.
– În ziua de 1 martie 1997 s-a constituit Forţa de Reacţie Rapidă a Armatei Române, care s-a înscris în procesul de modernizare a forţelor armate ale României în concordanţă cu exigenţele integrării în structurile militare ale NATO. Structura îngloba, la vremea aceea, mari unităţi şi unităţi mecanizate de tancuri, paraşutişti, transmisiuni şi logistică. În anul 1998 filmul „Titanic” devenea prima peliculă cu încasări de peste 1,8 miliarde de dolari în întreaga lume. În regia lui James Cameron şi avându-i în distribuţie pe actorii Leonardo DiCaprio şi Kate Winslet, „Titanic” a reuşit să ia, în 1998, la cea de-a 70-a gală a Premiilor Oscar, 11 astfel de trofee din cele 14 nominalizări. Filmul „Titanic” şi-a păstrat acest titlu timp de 12 ani, fiind detronat de următorul film al lui James Cameron, „Avatar”, care a depăşit, ca încasări, două miliarde de dolari.
– La data de 1 martie 1999 a intrat în vigoare Tratatul de Interzicere a Minelor Antipersonal, semnat la 5 decembrie 1997, la Ottawa (în Canada), iar în 2001 guvernul elvețian avea să interzică utilizarea în hrana animalelor a alimentelor conținând făină de carne și oase. În ziua de 1 martie 2001 regimul taliban din Afganistan dispunea deschiderea focului și aruncarea în aer a statuii lui Buddha de la Bamian, monument înscris pe lista UNESCO a patrimoniului universal. Un an mai târziu, în 2002, coaliţia internaţională începea „Operațiunea Anaconda” în estul Afghanistanului, practic invazia acestei ţării.
– Pe 1 martie 2006 „Antena Satelor” devenea post de radio cu acoperire naţională în România. Programul „Antena Satelor” al Radiodifuziunii Române a fost lansat la 25 decembrie 1991, fiind recepţionat, la început, în marile câmpii din sudul ţării şi în Dobrogea. La 1 martie 2012 compania „RCS&RDS”, unul dintre cei mai mari operatori de televiziune de pe piaţa românească, a lansat canalul de televiziune de ştiri „Digi 24”.
– La 1 martie s-au născut: pictorul italian Sandro Botticelli (1445); filosoful german Rudolph Goclenius (1547); poetul, prozatorul, dramaturgul şi inginerul român Gheorghe Asachi (1788); compozitorul și pianistul polonez Frederic Chopin (1810); medicul și politicianul român Nicolae Kretzulescu, premier al Principatelor Unite (1812); scriitorul român Ion Creangă (1837); pictorul, graficianul şi scriitorul austriac Oskar Kokoschka (1886); dirijorul, pianistul și compozitorul american de origine greacă Dimitri Mitropoulos (1896); istoricul și arheologul român Constantin Daicoviciu (1898); compozitorulul american de jazz Glenn Miller (1904); actorul britanic David Niven (1910); chimistul englez Archer Martin, laureat Nobel (1910); pictorul român Gheorghe Șaru (1920); politicianul israelian Yitzhak Rabin, laureat al Premiului Nobel (1922); mezzosoprana română Elena Cernei (1924); matematicianul român de etnie evreiască Solomon Marcus (1925); muzicianul și actorul american Harry Belafonte (1927); prozatorul, poetul și pictorul român Alecu Ivan Ghilia (1930); regizoarea română de film Elisabeta Bostan (1931); compozitorul român din Republica Moldova Eugen Doga (1937); pictorul român Ion Dumitriu (1943); jurnalistul și politicianul român Traian Ungureanu (1958); cântărețul german Thomas Anders, membru al duetului „Modern Talking” (1963); fotbalistul și antrenorul român Emil Săndoi (1965); muzicianul norvegian Silenoz, chitarist şi textier al formației norvegiene de black metal „Dimmu Borgir” (1977) şi cântărețul și compozitorul americano-canadian Justin Bieber (1994).
– Pe 1 martie au murit: organistul, pedagogul şi compozitorul italian Girolamo Frescobaldi, supranumit „Bach italian” (1643); poetul francez Tristan Corbière (1875); scriitorul, poetul și traducătorul maghiar Ács Károly cel Bătrân (1894); poetul român Vasile Păun (1908); chimistul olandez Jacobus Henricus van’t Hoff, laureat Nobel (1911); fizicianul rus Piotr Lebedev (1912); poetul, romancierul și dramaturgul italian Gabriele d’Annunzio (1938); pictorul italian Giacomo Balla (1958); interpreta română de operă Florica Cristoforeanu (1960); fizicianul rus Lev Arțimovici (1973); lingvistul suedez de origine franceză Alf Lombard (1996); compozitorul, interpretul şi poetul italian Lucio Dalla (2012); cineastul francez Alain Resnais (2014) şi actorul şi atletul american Lee Reherman (2016).
Septimiu Cioloboc
