Oameni & Fapte – 1 noiembrie

– Este cea de-a 305-a zi a lui 2022. Au mai rămas 60 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:03 şi va apune la ora 17:07.

– În Calendarul Romano-Catolic sunt sărbătoriţi „Toţi Sfinţii”.

– Astăzi este „Ziua Radioului Naţional”, deoarece la 1 noiembrie 1928 s-a inaugurat postul naţional de radio din România. La ora 17:00 a fost difuzată în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din ţară, cu anunţul: „Alo, alo, aici Radio Bucureşti!” Primele cuvinte au fost rostite de Dragomir Hurmuzescu, preşedintele de atunci al Societăţii şi ctitorul radiofoniei româneşti, urmate de un recital de versuri de Horia Furtună, în care radioul românesc era definit drept „Un suflet nou”. La început postul de Radio Bucureşti (cum era cunoscută Societatea) avea emisiuni doar câteva ore pe zi, în program figurând ştiri, muzică clasică şi de dans, dar şi buletine meteorologice. Treptat au apărut emisiuni complexe, precum „Ora copiilor”, „Ora veselă”, „Ora femeilor”, „Cronica muzicală”, „Cronica dramatică”, ori „Poşta amatorilor”.

– Marcăm și „Ziua Internaţională a Veganilor”, sărbătorită din anul 1994, la iniţiativa organizaţiei The Vegan Society, care şi-a început activitatea la data de 1 noiembrie 1944 în Anglia. Veganismul este considerat a fi atât o dietă, cât şi un stil de viaţă ce caută excluderea folosirii oricărui produs de origine animală din alimentaţie, din îmbrăcăminte sau în orice alt scop.

– Este și „Ziua Internațională de Conștientizare a Acromegaliei”, dedicată creșterii nivelului de informare și de înțelegere publică a unei tulburări hormonale rare, caracterizată prin producția crescută de hormon de creștere (hormon somatotrop) apărută după închiderea cartilajelor de creștere, acest exces de producție fiind în general rezultatul unor tumori benigne, numite adenoame, ale glandei hipofize. Excesul hormonului somatotrop crește producția factorului de creștere de tip insulinic-I în ficat și împreună determină creșterea diverselor țesuturi ale organismului.

– Este şi Ziua Naţională a Algeriei, unde se sărbătoreşte începutul revoluţiei antifranceze, la 1 noiembrie 1954. Revoluţia va culmina cu proclamarea independenţei, la 1 iulie 1962. Astăzi este şi Ziua Naţională a Statului insular Antigua şi Barbuda (situat în arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor), stat în care se aniversează proclamarea independenţei, din 1981.

– La 1 noiembrie 1520 o teribilă furtună a împins corăbiile navigatorului portughez Fernando Magellan spre strâmtoarea dintre America de Sud şi Ţara de Foc, strâmtoare care avea să-i poarte numele şi care a fost botezată iniţial „Estreito de Todos los Santos” („Strâmtoarea Tuturor Sfinţilor”). În anul 1599, după victoria asupra lui Andrei Báthory în bătălia de la Şelimbăr, lângă Sibiu (18/28 octombrie 1599), Mihai Viteazul a intrat triumfător în Cetatea Alba Iulia, primind cheile oraşului chiar din partea episcopului Demetrius Napragy. Deşi nu a fost recunoscut de Dieta Transilvaniei decât ca guvernator imperial, domnitorul român a fost conducătorul de facto al Transilvaniei.

– În 1604, la Whitehall Palace din Londra, era prezentată, pentru prima dată, tragedia „Othello” a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare, iar pe 1 noiembrie 1755 s-a produs „Marele Cutremur” din Lisabona, care avea să îngrozească întreaga Europă. Seismologii contemporani estimează că seismul ar fi avut între 8,5-9 grade pe scara Richter cu epicentrul în Atlantic, la 200 de kilometri sud-vest de Capul Sfântului Vincent. Cutremurul a făcut, potrivit statisticilor, între 50.000 și 100.000 de victime doar în Lisabona, iar orașul a fost distrus în proporție de 85%, ruinându-se aproximativ 12.000 de locuințe și numeroase clădiri publice, precum: Palatul Regal Portughez, Opera, Catedrala şi Biblioteca.

– În anul 1800 au fost finalizate lucrările la „Casa Albă” („White House”) din Washington D.C., sediul administraţiei prezidenţiale a SUA şi reşedinţa oficială a preşedinţilor americani. Pe 1 noiembrie 1835 apărea, la București, prima revistă românească de teatru, „Gazeta Teatrului Național”, condusă de Ion Heliade Rădulescu, iar în 1848 a fost inaugurată, la Boston (în SUA), cea dintâi şcoală medicală din lume pentru instruirea femeilor, instituţie de învăţământ fondată de medicii Samuel Gregory şi Israel T. Talbot.

– În 1850 apărea, la Paris, revista politică „România viitoare”, un număr unic redactat de Nicolae Bălcescu şi alţi revoluţionari români paşoptişti aflaţi în exil. Revista a publicat manifestul „Poporului român”, în care era formulat scopul şi programul de luptă al viitoarei revoluţii a românilor, sub deviza „Dreptate, Frăţie, Unitate”. În 1864 s-a reînfiinţat Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, iar la 1 noiembrie 1884 a intrat în funcţiune, la Timişoara, prima centrală electrică de curent alternativ pentru iluminatul public electric, una dintre primele de acest fel din Europa.

– În 1887 s-a creat Agenţia Finlandeză de Presă „Oy Suomen Tietotoimisto” (STT), cea mai veche agenţie independentă de presă din Europa, care furnizează ştiri 24 de ore din 24, în limbile finlandeză, suedeză şi engleză.

– La 1 noiembrie 1913 au fost inaugurate cursurile Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din București, prima instituţie de învăţământ economic superior din România (în prezent Academia de Studii Economice), iar în 1922 s-a inaugurat Şcoala Română din Roma, cu două secţii: de istorie (incluzând şi arheologia, filologia şi istoria artelor) şi artistică (arte plastice şi arhitectură). În 1925 a avut loc înscăunarea episcopului Miron Cristea, ca prim patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, iar în 1936 s-a semnat Tratatul de colaborare germano-italian (actul de naştere a Axei Roma – Berlin), tratat la care va adera şi Japonia, în 25 noiembrie 1936.

– În 1945 s-a înfiinţat Agenţia japoneză de presă „Kyodo”, iar în anul 1949 apărea primul număr al ziarului german „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, cu sediul în orașul Frankfurt (am Main), ziar german care are cea mai largă circulație peste hotare. În 1952 SUA au testat, în Insulele Marshall, prima bombă cu hidrogen de pe planetă – „Ivy Mike” – care a produs o explozie de 10,4 megatone şi a fost de aproape 700 de ori mai puternică decât cele folosite la Hiroshima. Bomba a vaporizat Insula Elugelab, lăsând în locul ei un crater.

– În 1962 a început explorarea planetei Marte, prin lansarea, de către URSS, a unei rachete cosmice la bordul căreia se afla staţia automată interplanetară „Marte-1”, iar în 1963 a apărut, la Bucureşti, primul număr al revistei săptămânale de politică externă „Lumea”. Pe 1 noiembrie 1993 intra în vigoare „Tratatul de la Maastricht”, actul de naştere al Uniunii Europene (UE), semnat în oraşul olandez de la care i se trage numele.

– În 1996 era lansată agenția de presă Al Jazeera, cunoscută și ca Jazeera Satellite Channel (JSC), instituție media cu sediul în Doha (Qatar), deținută de „Al Jazeera Media Network”. Lansată inițial ca o platformă TV de știri și actualități din lumea arabă, Al Jazeera s-a transformat într-o rețea care include canale TV de specialitate în mai multe limbi. Al Jazeera este una din cele mai mari agenții de presă, cu 80 de birouri în toată lumea. Televiziunea a devenit renumită ca urmare a izbucnirii războiului din Afganistan (2001), fiind unica rețea care a transmis, în direct, de la fața locului.

– În 1998 şi-a început activitatea noua Curte Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), cu sediul la Strasbourg; în 2001 începea să emită canalul românesc de ştiri „Realitatea TV”, iar la 1 noiembrie 2005 a avut loc, la Iaşi, slujba solemnă de consacrare a altarului şi de sfinţire a Catedralei „Sfânta Fecioară Maria, Regină”.

– La 1 noiembrie 2007 s-a inaugurat oficial Teatrul Metropolis din Bucureşti, iar în anul 2010 compania multinațională americană „Google” a deschis un birou la Bucureşti, pentru a oferi utilizatorilor români, activi online, şi mai multe instrumente utile şi inovatoare în limba locală, precum şi de a ajuta companiile româneşti să aibă o prezenţă online şi să îşi dezvolte afacerile prin intermediul internetului.

– De la 1 noiembrie 2018 România a exercitat, pentru un an, președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), iar din 2019 politiciana germană Ursula von der Leyen a preluat conducerea Comisiei Europene, în locul lui Jean Claude Juncker. Este prima femeie care conduce executivul comunitar și de asemenea primul președinte german al Comisiei Europene în Uniunea Europeană modernă.

– În 1 noiembrie s-au născut: artistul italian Benvenuto Cellini (1500); arhitectul și pictorul italian Pietro da Cortona (1596); poetul şi criticul francez Nicolas Boileau-Despréaux (1636); sculptorul italian Antonio Canova (1757); scriitorul italian Angelo Anelli (1761); cărturarul român Constantin Diaconovici-Loga (1770); pictorul german Joseph Karl Stieler (1781); medicul american Crawford Long, primul care a folosit eterul ca anestezic într-o operație (1815); premierul român Lascăr Catargiu (1823); filologul şi folcloristul român Ion G. Sbierea (1836); omul de cultură maghiar Teleki Sámuel, cancelar al Transilvaniei (1845); pictorul francez Jules Bastien-Lepage (1848); pictorul american William Merritt Chase (1849); muzicologul şi scriitorul austriac Guido Adler (1855); medicul veterinar și profesorul român Ion Poenaru (1868); poetul şi prozatorul american Stephen Crane (1871); politicianul brazilian Carlos Saavedra Lamas, laureat Nobel (1878); geograful şi politicianul maghiar Teleki Pál (1879); generalul român Gheorghe Băgulescu, general al Armatei Române în Al Doilea Război Mondial, ambasador în Japonia și China, scriitor și colecționar de artă (1886); prozatorul austriac Hermann Broch (1886); poetul, prozatorul şi criticul literar român N.[icolae] Davidescu (1887); politicianul și diplomatul britanic Philip Noel-Baker, laureat Nobel (1889); entomologul român Mihail Andrei Ionescu (1900); dirijorul german Eugen Jochum (1902); artistul, muzicianul, poetul şi dramaturgul francez Jean Tardieu (1903); cardiologul român Aurel Moga (1903); actorul și regizorul italian Aldo Fabrizi (1905); violonistul român Garabet Avakian (1908); romancierul și istoricul francez Henri Troyat (1911); pianista română Sofia Cosma (1914); matematicianul și cosmologul britanic Hermann Bondi (1919); scriitorul italian Mario Rigoni Stern (1921); soprana spaniolă Victoria de Los Angeles (1923); esteticianul şi criticul de artă român Titus Mocanu (1923); academicianul şi fitoterapeutul român Ovidiu Bojor (1924);

actrița română Raluca Zamfirescu (1924); arheologul, numismatul şi istoricul român Constantin Preda (1925); jurnalistul şi scriitorul român Nicolae Stroescu-Stînişoară (1925); scriitorul german Günter de Bruyn (1926); poetul, eseistul şi traducătorul român Vasile Nicolescu (1929); teatrologul, eseistul şi poetul român Ion Toboşaru (1930); pianistul rus Dmitri Bashkirov (1931); industriașul italian Umberto Agnelli, fost preşedinte al „Fiat” (1934); activistul politic, criticul literar și profesorul palestinian american Edward Wadie Said, susținător al creării unui stat palestinian independent (1935); publicistul american Larry Flynt (1942); soprana română Silvia Voinea (1942); actriţa americană Marcia Wallace (1942); compozitorul și cântăreţul belgian Salvatore Adamo (1943); sculptorul român Pavel Bucur (1945); cântăreţul britanic Ric Grech (1946); scriitorul, scenaristul, diplomatul, istoricul și publicistul român Eugen Uricaru (1946); regizorul, producătorul şi actorul american Dennis Muren (1946); compozitorul şi textierul american Jim Steinman, considerat „patronul spiritual al baladelor sentimentale” (1947) ; fizicianul american Robert Betts Laughlin, laureat Nobel (1950); tenorul român Ionel Voineag (1950); compozitorul, cântărețul, aranjatorul, producătorul și saxofonistul american Ronald [Nathan] Bell, membru cofondator al trupei „Kool & The Gang” (1951); cântăreţul român Gabriel Cotabiţă, producător muzical şi de televiziune, fost vocalist al formației „VH2” și fost component al grupului rock „Holograf” (1955); cântărețul american Anthony Kiedis, solist al formației „Red Hot Chili Peppers” (1962); norvegianul Magne Furuholmen, clăparul trupei „A-ha” (1962); halterofilul și antrenorul român Nicu Vlad, medaliat olimpic și triplu campion mondial, președintele Federației Române de Haltere și vicepreședinte al Federației Internaționale de Haltere (1963) şi actriţa şi modelul indian Aishwarya Rai, aleasă „Miss World 1994” (1973).

– La 1 noiembrie au murit: geograful şi exploratorul rus Nikolai Mihailovici Prjevalski (1888); istoricul și juristul german Theodor Mommsen, laureat Nobel (1903); poetul, romancierul şi dramaturgul francez Alfred Jarry (1907); aviatorul român Ionel Nicolae Romanescu (1918); istoricul francez Charles Diehl (1944); autorul american Dale Carnegie (1955); arhitectul român George Matei Cantacuzino (1960); poetul, jurnalistul şi traducătorul român Aron Cotruş (1961); premierul grec Georgios Papandreou (1968); istoricul literar şi folcloristul român Dimitrie Marmeliuc (1970); poetul și criticul literar american Ezra Pound (1972); regizorul american de film King Vidor (1982); istoricul român şi criticul de artă Vasile Drăguţ (1987); cântăreaţa română Mihaela Runceanu (1989); medicul şi biochimistul american de origine spaniolă Severo Ochoa de Albornoz, laureat Nobel (1993); criticul şi istoricul literar român Mihai Drăgan (1993); actorul japonez de film Minoru Chiaki, protagonist al peliculei „Cei Șapte Samurai” (1999); dramaturgul român Nicu Horodniceanu (2000); scriitorul american William Styron (2006); compozitorul francez de jazz André Hodéir (2011); actorul român George Ţoropoc (2016); prozatorul şi scenaristul rus Vladimir Makanin (2017); scriitorul, ziaristul, editorul și criticul român de artă Ion Arieşanu (2019); compozitorul, saxofonistul și profesorul spaniol Pedro Iturralde, una dintre cele mai importante figuri ale jazzului spaniol și pionier al fuziunii jazz-flamenco (2020); artistul plastic și profesorul român Gheorghe Maftei (2021); pianistul brazilian Nelson Freire (2021); poeta română, publicista, managerul cultural şi teatrologul Carmen Veronica Steiciuc, fost manager al Teatrului „Matei Vişniec” din Suceava (2021) și psihiatrul, psihoterapeutul și profesorul american Aaron T. Beck, părintele „Psihoterapiei cognitive” (2021).

Septimiu Cioloboc