Oameni & Fapte – 10 martie
Publicat de MIRELA ROTAR, 10 martie 2022, 06:00
– Este cea de-a 69-a zi a lui 2022. Au mai rămas 296 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:45 şi va apune la ora 18:20.
– Azi este „Ziua Mondială a Rinichiului” (sau „Ziua Mondială de Prevenire a Maladiilor Renale”), o iniţiativă comună a Societăţii Internaţionale de Nefrologie (ISN) şi Federaţiei Internaţionale a Fundaţiilor Renale (IFKF), lansată în 2006 și marcată anual în a doua zi de joi din luna martie. Ziua are menirea de a aduce bolile rinichiului în atenţia publicului larg, a medicilor şi autorităţilor. Tema din 2022 este: „Sănătatea rinichilor pentru toți”.
– În 10 martie 1291 românii din Transilvania erau menționați, pentru prima dată, ca participanți la Dieta specială convocată la Alba Iulia de regele Ungariei, Andrei al III-lea, iar în 1629 un alt monarh, Charles I al Angliei, a dizolvat Parlamentul – faptă în urma căreia a început perioada cunoscută ca „cei 11 ani de tiranie”, în care nu a existat Parlament. În 1835 socialistul utopic român Teodor Diamant a pus bazele primului falanster fourierist din România, la Scăieni, județul Prahova, intitulat „Societatea agronomică și manufacturieră” sau „Colonia soților agronomi”. Societatea a fost desființată de autorități un an mai târziu. În 10 martie 1855 se inaugura linia telegrafică București – Giurgiu, cea dintâi linie de telegraf din Ţara Românească.
– În de 10 martie 1871 a pornit o amplă răscoală a populaţiei Capitalei faţă de sărbătorirea cu mult fast a zilei de naştere a împăratului Wilhelm de către colonia germană din Bucureşti. Manifestanţii nu puteau tolera un asemenea afront şi s-au abătut cu pietre asupra geamurilor sălii unde se ţinea fastul, scandând în acelaşi timp lozinci antidinastice şi republicane. Carol I a scos armata în stradă pentru a restabili ordinea, generând o ciocnire de forţe sângeroasă. Domnitorul l-a convocat pe Ion Ghica, cerându-i pe un ton imperial să demisioneze și făcându-i cunoscută decizia de a convoca Locotenenţa Domnească din 1866, pentru a-i preda puterea. În dimineaţa zilei de 11 martie 1871, Lascăr Catargiu şi Nicolae Golescu s-au prezentat la Palatul Regal, iar Carol I le-a adus la cunoştinţă hotărârea de a abdica. La insistenţele ferme ale lui Catargiu, domnitorul a declarat că „vrea să mai chibzuiască odată”, cerând în schimb „un guvern tare” care să sprijine legea finanţelor şi modificarea atitudinii Adunării, care în repetate rânduri îşi exprimase ostilitatea faţă de domnitor. Astfel, Lascăr Catargiu a devenit noul preşedinte al Consiliului de Miniştri şi a acţionat energic pentru împăştierea manifestanţilor şi restabilirea ordinii.
– În 1876 avea loc prima convorbire telefonică, în timpul căreia inventatorul american Alexander Graham Bell îi cerea asistentului său, care se afla într-o altă cameră: „Domnule Watson, veniţi aici! Am nevoie de dumneavoastră.”
În 1883 România a aderat la Convenţia Metrului, act prin care s-a promovat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură, iar în 10 martie 1906 a avut loc catastrofa minieră din localitatea franceză Courrières, de lângă Lens, soldată cu moartea a aproximativ 1.100 de ortaci, unul dintre cele mai grave și tragice evenimente din istoria Europei și al doilea din lume după cel de la Benxi, din China, înregistrat în 1942 și soldat cu 1.549 de morți.
– În anul 1920 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărăt ca în „Ziua Înalțării Domnului” să se oficieze slujba parastasului și pomenirea eroilor în toată țara. Pomenirea eroilor va fi interzisă din 1948, la ordinul autorităţilor comuniste. La 10 martie 1927 s-a înființat Societatea de Chimie din România, iar în 1929 debuta, la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, cel mai de seamă conferenţiar al radioului – Nicolae Iorga. Prezenţele sale la microfonul radioului public au dus la apariţia volumului „Sfaturi pe întuneric”.
– În 10 martie 1945 bombardiere americane aruncau aproape 2.000 de tone de bombe incendiare peste orașul japonez Tokyo, distrugând mari părți din capitala Japoniei și ucigând 100.000 de civili, iar în 1959 Dalai Lama fugea din Tibet în India, devenind primul lider spiritual tibetan forţat să trăiască în exil. La 10 martie 1959, 300.000 de tibetani se revoltau împotriva ocupației chineze, de teama arestării sau asasinării lui Dalai Lama, liderul lor spiritual. Mişcarea de rezistenţă tibetană, născută în Kham şi extinsă în întreaga ţară, a stârnit o mare revoltă în Lhasa, capitala Tibetului, contra ocupaţiei chineze din 1951. China a ripostat extrem de violent, armata atacând manifestanții. S-au înregistrat 12.000 de morți tibetani și 2.000 de morți chinezi. Deghizat în soldat, Dalai Lama a reușit să fugă în India, unde a ajuns după 15 zile. Acesta a fost punctul de pornire al unei revolte surde în Tibet față de China, însoțite de manifestări de nesupunere, pe parcursul a mai mult de 60 de ani. Denzin Gyatso este al 14-lea Dalai Lama, fiind simbolul speranței tibetanilor în vremuri mai bune. De altfel, eforturile sale i-au adus un binemeritat Premiu Nobel pentru Pace în 1989. Aflat în refugiu, la Dharamsala, în India, a luat mereu poziție împotriva abuzurilor Chinei, iar datorită lui, problema Tibetului este acum una internațională. În martie 2011, Dalai Lama a anunţat că renunţă la calitatea de lider politic al guvernului tibetan în exil. Călugărul budist în vârstă de 75 de ani a făcut anunţul în oraşul Dharamsala, sediul guvernului în exil, într-un discurs care a marcat revolta tibetanilor din 1959 împotriva controlului chinez. Dalai Lama a spus că mişcarea trebuie să-şi aleagă un nou lider politic, dar că va rămâne liderul ei spiritual.
– La 10 martie 1974 echipa masculină de handbal a României a câștigat pentru a patra oară Campionatul Mondial, învingând, în finala de la Berlin, formaţia Republicii Democrate Germane, cu scorul de 14-12.
– La 10 martie s-au născut: medicul, fiziologul, zoologul, botanistul, embriologul și profesorul italian Marcello Malpighi, care a descoperit vasele capilare şi glomerulele renale ce îi poartă numele (1628); naturalistul şi exploratorul rus de origine germană Georg W. Steller (1709); poetul şi romancierul german Joseph Eichendorff (1788); istoricul și omul politic liberal român Dimitrie Sturdza-Miclăușanu, premier și ministru în mai multe rânduri (1833); violonistul şi compozitorul spaniol Pablo de Sarasate (1844); poetul, traducătorul, dramaturgul și pedagogul român Petre Dulfu, autor de basme în versuri (1856); medicul chirurg român Petre Herescu, fondatorul urologiei ştiinţifice în România (1868); criticul literar şi folcloristul român Dumitru Caracostea (1879); compozitorul elveţian Arthur Honegger (1892); compozitorul, dirijorul şi profesorul român Dumitru Botez (1904); preotul român şi istoricul bisericesc Teodor Bodogae, profesor de bizantologie (1911); dirijorul englez Sir Charles Groves (1915); trompetistul de jazz, regizorul, poetul, dramaturgul, romancierul, traducătorul, inginerul şi inventatorul francez Boris Vian (1920); poetul simbolist român Traian Lalescu, fiul matematicianului Traian Lalescu (1920); soprana română Arta Florescu (1921); editoarea și scriitoarea americană Judith Jones (1924); actriţa de film şi cântăreaţa spaniolă Sara Montiel, un adevărat mega-star în Europa şi America Latină (1928); sculptoriţa română Lucreţia Dumitraşcu Filioreanu (1929); filologul român Octavian Şchiau, profesor la Leipzig, Tübingen şi Cluj (1930); pictorul naiv și publicistul român Mihai Vintilă (1932); pianistul britanic de origine chineză Fou Ts’ong (1934); actorul, poetul și dramaturgul român Constantin Popa (1936); Preafericitul Părinte Ieronim al II-lea, arhiepiscop al Atenei şi al întregii Elade (1938); compozitoarea şi folclorista română Cornelia Tăutu (1938); actorul, scenaristul şi producătorul american de film Chuck Norris (1940); omul politic, avocatul și diplomatul român Teodor Meleşcanu, ministru în mai multe rânduri (1941); chimistul american George P. Smith, laureat Nobel (1941); omul român de radio și televiziune Gheorghe Verman, care a proiectat şi organizat Radio Antena Satelor și a fondat reţeaua Studiourilor Teritoriale şi Locale din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune (1942); scriitorul norvegian Edvard Hoem (1949); poetul, criticul literar, eseistul și publicistul român Aurel Pantea (1952); pictorul român Vasile Tolan (1953); matematicianul român Mihnea Colţoiu (1954); compozitoarea română şi muzicologul Saviana Diamandi (1954); compozitorul, chitaristul, textierul şi orchestratorul român Adrian Ordean, membru al unor trupe pop-rock ca „Roşu şi Negru”, „Compact”, „Schimbul 3” şi „PACT by Leo Iorga & Adi Ordean” (1955); sauditul Osama bin Laden, fost lider al grupării teroriste „Al Quaida” – cea mai mare organizaţie teroristă din lume (1957); actrița americană de film Sharon Stone (1958); cântăreaţa şi compozitoarea suedeză Neneh Cherry (1964); actrița română Cesonia Postelnicu (1968); cântăreaţa şi textiera americană de muzică country Carrie Underwood (1983) și cântăreața britanică Emeli Sandé (1987).
– În 10 martie au murit: pianistul, profesorul, dirijorul şi compozitorul italian Muzio Clementi (1832); poetul național, prozatorul și pictorul ucrainean Taras Șevcenko (1861); omul politic paşoptist italian Giuseppe Mazzini (1872); designerul britanic Charles Worth, considerat părintele croitoriei de lux (1895); publicistul, scriitorul şi istoricul român Vasile Maniu (1901); violonistul, dirijorul, profesorul şi compozitorul german Carl Reinecke (1910); violonistul austriac Hans Sitt (1922); dramaturgul român A.[dolf] Herz (1936); romancierul şi dramaturgul rus Mihail Bulgakov (1940); fizicianul englez Sir William Henry Bragg, laureat Nobel (1942); generalul, geograful și geopoliticianul german Karl Haushofer (1946); fizicianul olandez Frits Zernike, laureat Nobel (1966); compozitorul român Emil Scarlat Skeletti (1969); pictorița, scenografa şi graficiana română Irina Borovski (1986); matematicianul român Gheorghe D. Marinescu (1987); inginerul electroenergetic şi profesorul român Ion S. Antoniu (1987); cântăreţul britanic Andy Gibb, membru al formaţiei pop „Bee Gees” (1988); bibliograful şi istoricul literar român Dan Simonescu (1993); pictorul şi sculptorul ecuadorian Osvaldo Guayasamín (1999); compozitorul şi profesorul român Nicolae Beloiu (2003); soprana americană de origine italiană Anna Moffo (2006); dramaturgul, criticul literar şi ziaristul român Alexandru Mirodan (2010); preotul şi teologul român Dumitru Popescu (2010); chimistul american Frank Sherwood Rowland, laureat Nobel (2012); desenatorul francez Moebius – pe numele real Jean Henri Gaston Giraud – considerat părinte al benzilor desenate în Europa (2012); chimistul american Frank Sherwood Rowland, laureat Nobel (2012); istoricul american de origine română Stephen (Alexander) Fischer-Galaţi (2014); scriitorul american Robert James Waller (2017); lingvistul și profesorul român Marin Petrişor (2018); creatorul francez de modă Hubert De Givenchy, simbol al modei haute-couture din secolul XX (2018); regizorul de film, scenaristul și actorul român Gheorghe Naghi (2019) și regizorul român de teatru Vlad Stănescu, şeful regizoratului tehnic de la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti (2020).
Septimiu Cioloboc
