Oameni & Fapte- 10 septembrie
Publicat de radiomures, 10 septembrie 2015, 06:02
– Astăzi este „Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului”, promovată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
– La 10 septembrie 1776 Nathan Hale, căpitan în armata revoluționară americană, s-a oferit voluntar pentru o acțiune de spionaj contra englezilor, devenind astfel primul spion american. În anul 1898 împărăteasa Elisabeta a Austriei (cunoscută mai ales sub numele de Sisi) a fost asasinată, la Geneva, de anarhistul italian Luigi Lucheni. La data de 10 septembrie 1910 românca Yvonne Blondel-Cămărăşescu a parcurs, cu un biplan, distanţa dintre Ploieşti şi Chitila, la o înălţime de 600 de metri, doborând astfel recordul mondial feminin la 30 de kilometri, care aparţinea unei franţuzoaice.
– În 1919 Puterile Aliate au semnat, la Saint-Germain-en-Laye (în Franţa), Tratatul de Pace cu Austria, prin care se recunoştea, pe plan internaţional, unirea Bucovinei cu România. Pe 10 septembrie 1930 diplomatul român Nicolae Titulescu, delegat permanent al ţării noastre la Liga (Societatea) Naţiunilor în perioada 1920-1936, a fost ales preşedintele Adunării Ligii (ca şi în anul următor, 1931), acela fiind cel mai înalt post în ierarhia organismelor diplomatice internaţionale pe care îl ocupase până la acea dată o personalitate politică din România.
– În ziua de 10 septembrie 1960, la Jocurile Olimpice de Vară de la Roma, atleta română Iolanda Balaș, supranumită de gazde „La grande bionda”, a sărit 1,85 metri, cucerind medalia olimpică de aur la o diferență de 14 cm față de următoarea clasată în finala probei de înălţime. În 1964 a avut loc, la Bucureşti, prima audiţie în ţară a poemului simfonic „Vox Maris”, compus de George Enescu şi interpretat de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române, dirijată de Iosif Conta.
– În 1972, la Jocurile Olimpice de Vară de la München, echipa masculină de baschet a SUA suferea prima ei înfrîngere la nivel internațional, într-un meci disputat împotriva naţionalei URSS (scor 50-51). Pe 10 septembrie 1974 Republica Guinea-Bissau şi-a câștigat independența față de Portugalia, iar în 1977 imigrantul tunisian Hamida Djandoubi, condamnat pentru tortură și crime, era ultima persoană care urma să fie executată prin ghilotinare în Franţa.
– La data de 10 septembrie 1989, în urma coliziunii cu un convoi bulgăresc (format din şase barje încărcate cu minereu de fier şi împingătorul „Petar Karamincev”), nava de pasageri „Mogoșoaia” s-a scufundat, la mila 180, în dreptul localităţii Grindu (judeţul Tulcea). Impactul dintre vaporul românesc şi convoiul bulgăresc de barje a dus la moartea a 207 oameni (bărbaţi, femei şi copii) dintre cei 223 de pasageri, inclusiv 9 membri ai echipajului.
– În 10 septembrie 2001 britanicul Charles Ingram a câştigat premiul de un milion de lire sterline la jocul de televiziune „Vrei să fii milionar?” Apoi s-a dovedit că el a trişat, iar ca probă împotriva sa, la proces, s-a arătat că pentru a ajunge la răspunsurile corecte, Charles Ingram s-a folosit de profesorul universitar Tecwen Whittoc, care tușea pentru a-i da de știre dacă răspunsul e bun sau nu. În anul 2003 Ingram a fost condamnat pentru înșelăciune.
– În 10 septembrie s-au născut: poetul francez Pierre de Ronsard (1524); medicul britanic Thomas Sydenham, supranumit „Hippocrate al englezilor” (1624); poetul român de limbă rusă Antioh Cantemir, fiul domnitorului Dimitrie Cantemir (1709); poetul portughez Nicolau Tolentino de Almeida (1740); filosoful american Charles Peirce (1839); prozatorul şi poetul danez Jeppe Aakjær (1866); scriitorul austriac Franz Werfel (1890); fizicianul american Arthur Holly Compton, care a descoperit radiațiile Röentgen și Gama, laureat al Premiului Nobel (1892); poetul român Vasile Posteucă (1912); matematicianul român Martin Jurchescu (1927); creatorul de modă german Karl Lagerfeld (1933); basistul englez Don Powell, membru al trupei rock „Slade” (1946); actorul britanic Colin Firth, laureat al Premiului Oscar (1960) şi cântărețul și compozitorul român Cristian Pațurcă (1964).
– La 10 septembrie au murit: iezuitul român George Buitul, autorul primei tipărituri în limba română cu caractere latine (1635); matematiciana și fiziciana franceză Émilie de Breteuil (1749); Avram Iancu, conducător al revoluției paşoptiste din Transilvania (1872); scriitorul şi istoricul maghiar Acsay Antal (1918); filosoful şi filologul român Aram Frenkian (1964); fizicianul englez Sir George Paget Thomson, laureat Nobel (1975); compozitorul și cântărețul român Ionel Băjescu-Oardă, autor de romanțe (1979); fizicianul elvețian Felix Bloch, laureat Nobel (1983); șahistul român Victor Ciocâltea (1983); etnologul, sociologul culturii şi folcloristul român Romulus Vulcănescu (1999) şi actorul american Cliff Robertson (2011).
Septimiu Cioloboc
