Oameni & Fapte – 12 noiembrie

– Este cea de-a 316-a zi a lui 2018. Au mai rămas 49 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:19 şi va apune la ora 16:52.

12 noiembrie – Ziua Mondială de Luptă Împotriva Pneumoniei – World Pneumonia Day (Sursa foto: askideas.com)

– Astăzi este „Ziua Cercetaşilor Militari”, deoarece la 12 noiembrie 1859 s-a constituit Secţia a II-a a Corpului de Stat Major General, ca prim element al cercetării în Armata Română. Este şi „Ziua Geodezilor Militari”, pentru că la 12 noiembrie 1859 s-a înfiinţat primul Serviciu Topografic Militar din ţara noastră. Tot astăzi este „Ziua Statului Major General”, întrucât, după Unirea din 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a hotărât constituirea Corpului de Stat Major General al Armatei Principatelor Unite, ce avea ca principală menire crearea unei structuri militare cu o concepţie şi organizare unică. Astăzi este „Ziua Mondială de Luptă împotriva Pneumoniei”, instituită din aprilie 2009 şi marcată anual, cu obiectivul de a comunica pericolul pe care pneumonia îl reprezintă pentru sănătatea publică şi pentru a preveni milioanele de decese care sunt înregistrate în fiecare an, în întreaga lume.

– La 12 noiembrie 1857 o comisie întrunită la Iaşi a hotărât introducerea timbrelor poştale pe teritoriul Moldovei. Este vorba despre patru valori ale primei emisiuni „Cap de bour”, pusă în vânzare în vara anului următor.
În 1861 apărea la Bucureşti, (până la 17/23 martie 1863, cu o întrerupere în lunile iunie-august 1862), gazeta economică, politică, literară şi comercială „Ţeranul român”, sub conducerea agronomului Ion Ionescu de la Brad, în paginile căreia erau susţinute reforme în favoarea ţărănimii.

– La 12 noiembrie 1877 dramaturgul român Ion Luca Caragiale a citit, la un banchet al „Junimii”, piesa „O noapte furtunoasă”, iar în 1881 se deschideau oficial cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti, recunoscută oficial abia în 1890. La data de 12 noiembrie 1884 Timişoara a devenit primul oraş european iluminat public cu electricitate. Sistemul de iluminat, în întregime electric, era alcătuit dintr-o reţea de 59 de kilometri de cabluri ce alimentau 731 de lămpi cu filament de carbon incandescent.

– În 1916 autorităţile române de stat părăseau Bucureştiul şi se mutau la Iaşi, oraş care a devenit, temporar, Capitala României, țară redusă la o treime din teritoriul ei, ca urmare a evoluţiilor din timpul Primului Război Mondial.
La 12 noiembrie 1918, după destrămarea Imperiului Habsburgic, Austria s-a proclamat republică, iar Rusia sovietică a denunţat Tratatul de Pace de la Brest-Litovsk, încheiat cu Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia).

– În 1919, fraţii aviatori australieni Ross şi Keith Smith au început primul zbor din lume dinspre Anglia spre Australia. Ei au decolat de la Hounslow (în apropiere de Londra), iar pe 13 decembrie 1919 au aterizat în localitatea australiană Darwin. La 12 noiembrie 1922 a avut loc prima cursă aeriană transcontinentală de pasageri din istorie, pe ruta: Paris – Strasbourg – Praga – Varşovia – Viena – Budapesta – Belgrad – Bucureşti (Băneasa) – Istanbul. Cursa a fost realizată de Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană. Un zbor de la Paris la Bucureşti dura atunci 24 de ore. Tradiţia e continuată în prezent de companiile Air France şi TAROM, partenere şi astăzi în cadrul Alianţei SkyTeam.

– În 1959 s-a deschis, la Belgrad, prima expoziţie industrială românească din perioada postbelică, organizată de Camera de Comerţ a României, iar în anul 1964 Norvegia și țara noastră au decis ridicarea reprezentanţelor diplomatice de la Oslo şi Bucureşti la rangul de ambasadă. În 1966 România şi Nigeria au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, iar la 12 noiembrie 1990 a avut loc ceremonia oficială de încoronare a celui de-al 125-lea împărat japonez Akihito, inaugurându-se era imperială „Heisei”.

– În 12 noiembrie 1996 avea loc o catastrofă aeriană în India, unde ciocnirea dintre un avion „Boeing 747”, cu destinaţia New Delhi, şi un aparat „Kazakh Ilyushin -76” s-a soldat cu moartea a 349 de oameni. În anul 1999 UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) a adoptat „Declaraţia universală asupra genomului uman şi drepturilor omului”.

12 noiembrie 1961 – Nadia Comăneci, gimnastă română (Sursa foto: rtve.es)

– La 12 noiembrie s-au născut: compozitorul rus Alexandr Borodin (1833); sculptorul, graficianul şi pictorul francez Auguste Rodin (1840); fizicianul și matematicianul englez John William Rayleigh – lord Strutt, laureat Nobel (1842); politicianul român Vasile Goldiş, care a avut un rol însemnat în desăvârşirea unităţii politice a poporului român (1862); poetul, publicistul şi traducătorul român Vania Gherghinescu (1900); eseistul şi criticul literar francez Roland Barthes (1915); muzicologul, bizantinologul şi editorul român Titus Moisescu (1922); scriitorul german, actorul şi criticul de film Michael Ende, celebru mai ales prin romanele sale pentru copii (1929); actriţa americană Grace Kelly, prinţesă de Monaco (1929); inginerul chimist, profesorul și cercetătorul român Ion Teoreanu, fost ministru (1929); actriţa rusă de film Ludmila Gurcenko (1935); atletul, antrenorul şi om politic român Nicolae Mărăşescu (1937); geologul român Nicolae Panin (1938); soprana slovacă Lucia Popp [Lucia Poppová] (1939); violoncelistul şi profesorul român Cătălin Ilea (1940); cântărețul și compozitorul britanic Errol Brown, solistul grupului „Hot Chocolate” (1943); interpretul de rock şi compozitorul canadian Neil Young, unul dintre cei mai faimoşi chitarişti contemporani (1945); sociologul român de origine romă Nicolae Gheorghe (1946); scriitorul şi publicistul român Mircea Nedelciu (1950); fotbalistul şi antrenorul român Sorin Cârţu (1955); gimnasta română Nadia Comăneci, multiplă campioană olimpică, mondială şi europeană, prima din lume căreia i s-a acordat nota 10 într-un concurs (1961); actrița germană de origine română Alexandra Maria Lara (1978) şi actorul canadian Ryan Gosling (1980).

– În 12 noiembrie au murit: Papa Bonifaciu al III-lea (607); Canut cel Mare, rege al Danemarcei, Angliei, Norvegiei şi Suediei (1035); cărturarul român de orientare latinistă Constantin Diaconovici-Loga (1850); cărturarul, scriitorul şi arhitectul român Gheorghe Asachi (1869); poetul și criticul literar român Ştefan Orăşanu, cronicar dramatic, muzical şi de artă plastică (1903); Pimen Georgescu, mitropolit al Moldovei (1934); compozitorul italian Umberto Giordano (1948); juristul român Traian Pop, participant, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania (1960); compozitorul american Walter Piston (1976); scriitorul afro-american Chester Himes (1984); poetul, traducătorul şi publicistul român Petru Sfetca (1987); compozitorul român de muzică uşoară, film şi teatru Henry Mălineanu (2000); scriitorul francez de origine română Alexandru Vona (2004); hocheistul român de etnie maghiară Czáka Zoltán, multiplu campion naţional (2013); actorul american de film și televiziune Al Ruscio (2013); compozitorul britanic Sir John Tavener (2013) și jurnalista americană Liz Smith, autoare de cronici mondene din presa americană (2017).

Septimiu Cioloboc