Oameni & Fapte – 12 septembrie
Publicat de Corina Muntean, 12 septembrie 2022, 06:00
– Este cea de-a 255-a zi a lui 2022. Au mai rămas 110 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:55 şi va apune la ora 19:40.
– Astăzi este „Ziua ONU pentru Cooperarea Sud-Sud”, când se marchează evoluţiile economice, sociale şi politice în multe ţări în curs de dezvoltare.
– La 12 septembrie 490 î. Hr. grecii i-au învins pe perși în Bătălia de la Marathon, iar în anul 1609 exploratorul englez Henry Hudson a început să cerceteze râul Hudson, punând bazele colonizării olandeze a regiunii actualului stat american New York. În 1659 oastea Țării Românești, condusă de Mihnea al III-lea, a cucerit Giurgiu și Brăila, declanşând răscoala antiotomană, iar în anul 1683 a încetat asediul otoman asupra Vienei, unde armata germano-polonă, condusă de ducele Carol de Lorena și de regele polon Jan Sobieski, a învins oastea marelui vizir Kara Mustafa.
– Pe 12 septembrie 1848 Elveția a adoptat o nouă constituție, organizându-se ca stat federal, iar în 1890 a fost fondat orașul Salisbury, numit apoi Harare, care, din 1980, a devenit capitala statului african Zimbabwe. În anul 1897 a apărut, în România, primul număr al „Revistei Sanitare Militare”, buletin oficial al Societăţii Ştiinţifice a Ofiţerilor Corpului Sanitar Militar Român şi organ al Direcţiei Medicale a Ministerului Apărării Naţionale şi al Societăţii de medicină şi farmacie militară, cu apariţie lunară. În prezent se numeşte „Revista de Medicină Militară”.
– La 12 septembrie 1916, în Primul Război Mondial, capitala României, Bucureşti, a fost bombardată de aviaţia germană, iar în anul 1919 a apărut Decretul-lege privind înfiinţarea Universităţii din Cluj, cu patru facultăţi: Ştiinţe, Medicină, Drept şi Litere şi Filosofie. Tot în 1919 s-a înfiinţat Banca Agrară pentru aplicarea reformei agrare în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. În 1920, la Jocurile Olimpice de Vară de la Anvers (Franţa), s-a folosit pentru prima dată steagul olimpic cu cinci inele, iar în anul 1940, în peștera de la Lascaux (Franța) s-au descoperit picturi rupestre preistorice.
– În 1944 s-a semnat, la Moscova, Convenţia de Armistiţiu între ţara noastră şi Naţiunile Unite, act ce declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 milioane de dolari, urmând a fi achitate în decurs de şase ani în produse petrolifere, lemnoase şi altele.
– La 12 septembrie 1958 inginerul electrician american Jack Kilby prezenta cel dintâi circuit integrat din lume, iar în 1970 a fost lansată sonda spaţială sovietică „Luna 16”, primul laborator selenar complet automatizat. În 1990 s-a semnat, la Moscova, Tratatul pentru reglementarea definitivă privind Germania, act ce conţinea aspectele reunificării celor două Germanii, iar în anul 2007 Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales pe mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Î.P.S. Daniel Ciobotea, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. La 12 septembrie 2013 specialiştii NASA au anunțat că sonda americană „Voyager 1” a devenit primul obiect spațial creat de om care a ajuns în afara sistemului solar, deschizând astfel o nouă eră de explorare.
– La 12 septembrie s-au născut: pictorul german Anselm Feuerbach (1829); juristul român Victor Râmniceanu (1856); chimistul român Gheorghe Gh. Longinescu (1869); scriitorul şi ziaristul român Ion Agârbiceanu (1882); medicul român Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog (1883); dirijorul român George Georgescu (1887); scriitorul şi dramaturgul maghiar Tersánszky Józsi Jenő (1888); actorul și șansonetistul francez Maurice Chevalier (1888); publicistul american Arthur Hays Sulzberger, care a condus publicaţia „Times” (1891); operatorul, regizorul şi producătorul român de film Eftimie Vasilescu (1895); fiziciana și chimista franceză Irène Joliot-Curie, laureată a Premiului Nobel (1897); scriitorul, istoricul literar și publicistul român de etnie maghiară Abafáy Gusztáv (1901); Alexandru Şafran, rabin-şef al Elveţiei (1910); medicul brazilian Carlos Chagas-fiul, de numele căruia se leagă descoperirea unui important protozor patogen, agent al bolii care-i poartă numele – „boala Chagas” (1910); afaceristul japonez Eiji Toyoda, fondatorul firmei de automobile „Toyota Motor Company Limited” (1913); atletul american de culoare Jesse Owens, supranumit „Torpila umană” (1913); scriitorul polonez Stanisław Lem, cunoscut autor de literatură science-fiction (1921); pictorul român Ion Murariu (1922); istoricul şi criticul român de artă Teodor [Theodor] Enescu (1926); agronomul român Nicolae Bria, specializat în tehnologii de mecanizare și echipamente tehnice (1927); chimistul japonez Akira Suzuki, laureat Nobel (1930); dramaturgul, actorul și regizorul francez de teatru Roger Planchon (1931); solistul şi compozitorul american de muzică country George Jones (1931); actorul britanic Ian Holm (1931); graficianul şi profesorul român Ioachim Nica (1937); mezzosoprana americană Tatiana Troyanos (1938); actrița americană Linda Gray, cunoscută mai ales pentru rolul Sue Ellen Ewing din filmul serial „Dallas” (1940); filologul şi editorul român Dan Sluşanschi (1943); cântărețul, compozitorul și producătorul american Barry White (1944); violonistul rus Vladimir Spivakov (1944); tenorul argentinian Luis Lima (1948); muzicianul canadian Neil Peart, baterist și textier al trupei de rock progresiv „Rush” (1952); graficianul și profesorul român Dragoş Pătraşcu (1954); compozitorul german de muzică de film și producătorul de coloane sonore Hans Florian Zimmer, considerat părintele integrării muzicii realizate digital în aranjamentele orchestrale tradiționale (1957); eseistul român, criticul şi teoreticianul literar Cristian Moraru (1960); compozitoarea, pianista şi dirijoarea română Ana-Maria Avram (1961); actorul american Paul Walker (1973); actriţa şi cântăreaţa americană Jennifer Hudson (1981) şi actrița americană Emmy Rossum (1986).
– În 12 septembrie au murit: compozitorul francez Jean-Philippe Rameau (1764); compozitorul şi dirijorul germano-ceh Franz Xaver Richter (1789); dramaturgul german Christian Dietrich Grabbe (1836); poetul şi traducătorul român Constantin [Costache] Stamati (1869); istoricul și politicianul francez François Guizot, premier al Franței (1874); istoricul francez Numa Denis Fustel de Coulanges (1889); dramaturgul, nuvelistul și fotograful rus Leonid Andreev (1919); poetul şi dramaturgul leton Jãnis Rainis (1929); poetul american Robert Lowell, recompensat cu Premiul Pulitzer (1977); criticul şi istoricul literar român Ovidiu Cotruş (1977); poetul, prozatorul, editorul și jurnalistul italian Eugenio Montale, laureat Nobel (1981); actorul american de teatru, film și televiziune Anthony Perkins (1992); actorul englez Jeremy Brett, celebru pentru interpretarea personajului Sherlock Holmes în patru seriale de televiziune (1995); poetul român Călin Angelescu (2002); cântărețul, compozitorul, chitaristul şi actorul american Johnny Cash (2003); agronomul american Norman Ernest Borlaug, specializat în patologie vegetală şi genetică, părintele „Revoluţiei Verzi” și laureat Nobel (2009); producătorul de filme, regizorul, scenaristul şi actorul francez Claude Chabrol (2010); inginerul american Ray Dolby, inventator al „sunetului surround” (2013); actorul şi regizorul german Otto Sander (2013); scrimerul român și antrenorul emerit de floretă Tudor Andrei Petruș, maestru al sportului, dublu campion mondial ca antrenor al naționalei feminine și campion olimpic ca tehnician al Laurei Badea (2017); cântăreţul francez de origine algeriană Rachid Taha, figură emblematică a rock-ului francez în anii ‘80 ai secolului XX (2018) și actriţa britanică de teatru şi film Barbara Jefford (2020).
Septimiu Cioloboc
