Oameni & Fapte – 13 mai

– Este cea de-a 134-a zi a lui 2020. Au rămas 232 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:50 şi va apune la ora 20:47.

– La 13 mai 1497 Papa Alexandru al VI-lea l-a excomunicat pe călugărul dominican italian Girolamo Savonarola, predicator şi critic înverşunat al moravurilor religioase catolice, iar în anul 1607 căpitanul John Smith şi un batalion de soldaţi debarcaţi pe malul râului James River, la nord-est de Norfolk (astăzi statul american Virginia) au puse bazele celei dintâi colonii englezeşti în Lumea Nouă. În 1846 Statele Unite ale Americii au declarat război Mexicului, declanșând războiul mexicano-american, iar la 13 mai 1888, cu pasajul din „Lei Áurea” („Legea de aur”), Brazilia abolea sclavia.

– În 1905 dansatoarea olandeză Margareta Geertruida Zelle apărea pentru prima dată pe scenele din Paris, sub numele de Mata Hari, dansul ei având un mare succes încă de la început. Trei copii, cu vârste între 7 și 10 ani, au susținut în 13 mai 1917 că ar fi avut viziuni cu Fecioara Maria la Fatima, azi important loc de pelerinaj din Portugalia. În anul 1930 aceste viziuni au fost recunoscute de Biserica Catolică, iar în orășelul respectiv s-a ridicat un lăcaș de cult. Așadar astăzi, creştinii romano-catolici şi greco-catolici o cinstesc pe Sfânta Fecioară Maria de la Fatima.

– În 1937 România şi Iugoslavia au încheiat, la Bucureşti, un Tratat de stabilire, comerţ şi navigaţie, iar la 13 mai 1940, în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial, Germania nazistă începea cucerirea Franței. Tot atunci premierul britanic Winston Churchill ținea, în Camera Comunelor, faimosul său discurs despre „sânge, trudă, lacrimi și sudoare”. Nazismul a creat panică şi în Ţările de Jos astfel că, la aceeaşi dată de 13 mai 1940, regina Wilhelmina a părăsit țara cu destinația Marea Britanie, în vreme ce prințesa Juliana îşi ducea copiii în Canada pentru siguranță. În 1943 armata germană din Africa de Nord – temuta „Afrika Corps”, condusă de mareșalul Erwin Rommel – a capitulat în fața aliaților, acuzând lipsa unui sprijin eficient din partea Berlinului.

– În perioada 13-20 mai 1946 celebrul violonist american naturalizat britanic Sir Yehudi Menuhin a susţinut, în sala „Aro” din Bucureşti, şase concerte alături de profesorul său, compozitorul George Enescu. În prima zi, marele muzician român l-a acompaniat pe Menuhin la pian.

– În anul 1969 au izbucnit mari revolte rasiale la Kuala Lumpur, capitala Malaeziei, cunoscute mai târziu sub numele de „Incidentul din 13 mai”, iar în 13 mai 1981 a avut loc, la Roma, tentativa de asasinare a Papei Ioan Paul al II-lea de către turcul de extremă dreapta Mehmet Ali Ağca, care a tras cu pistolul din apropiere. Scăpat din ghearele morții, Suveranul Pontif avea să afirme mai apoi: „o mână a tras cu glonţul, alta i-a modificat traiectoria”, făcând referire la Fecioara Maria, pe care Papa o venera în mod deosebit.

– La 13 mai 1989 grupuri mari de studenți au ocupat „Piața Tiananmen” din Beijing, începând greva foamei în capitala Chinei, iar în 2004 Parlamentul României a aprobat Carta Albă a securităţii şi apărării naţionale, document în baza căruia va fi elaborată strategia militară a României. În 2005 avea loc reprimarea violentă a demonstraţiilor antiguvernamentale din Uzbekistan, faptă cunoscută ca „Masacrul de la Andijan”, soldat cu sute de morţi şi zeci de arestări, iar la 13 mai 2014 peste 200 de mineri au murit și alte câteva sute au rămas blocați în subteran după ce un transformator electric a generat o explozie care a dus la surparea unei mine de cărbuni din Soma, aparținând provinciei Manisa, din vestul Turciei.

– În 13 mai s-au născut: împărăteasa Maria-Tereza a Austriei (1717); romancierul, nuvelistul şi dramaturgul francez Alphonse Daudet (1840); compozitorul şi dirijorul englez Sir Arthur Sullivan (1842); parazitologul englez Sir Ronald Ross, laureat al Premiului Nobel (1857); pictorul francez Georges Braque, întemeietor al cubismului, alături de Pablo Picasso (1882); aviatoarea română Elena Caragiani-Stoenescu, prima femeie din România care a obţinut brevetul internaţional de pilotaj (1887); episcopul, oratorul şi deputatul român Grigorie Comşa (1889); criticul literar şi traducătorul român Ion Trivale (1889); actrița română Elvira Godeanu (1904); scriitoarea britanică Daphne du Maurier (1907); actriţa franceză de origine română Jany Holt (1909); scriitorul, memorialistul, scenaristul, actorul, artistul vizual, criticul de artă şi colecţionarul austriac Gregor von Rezzori (1914); inginerul și inventatorul român George S. Bărănescu (1919); poetul, prozatorul şi traducătorul român Iv Martinovici (1924); actorul, regizorul şi producătorul american de film Herbert Ross, de formaţie coregraf (1927); regizorul şi scenaristul francez Edouard Molinaro (1928); criticul şi istoricul de artă, criticul şi istoricul literar, eseistul, anglistul, traducătorul şi profesorul român Dan Grigorescu (1931); scriitorul japonez de literatură ştiinţifico-fantastică Kazumasa Hirai (1938); tenorul român Ludovic Spiess, fost ministru al culturii (1938); pianistul şi compozitorul german Eberhard Schoener (1938); actorul american Harvey Keitel (1939); poetul, prozatorul, editorul, eseistul și traducătorul român Mircea Ciobanu (1940); vocalistul şi chitaristul britanic Joe Brown (1941); cântărețul, compozitorul şi chitaristul mexicano-american Ritchie Valens (1941); regizorul de film, scenaristul și actorul român Constantin Vaeni (1942); actorul şi regizorul român Bujor Macrin (1942); cântăreaţa şi compozitoarea americană Mary Wells (1943); fotbalistul şi antrenorul român Ion Oblemenco (1945); coregraful şi dansatorul român Gigi Căciuleanu, creator al teatrului coregrafic (1947); actriţa română Julieta Szönyi Ghica (1949); cântărețul, compozitorul, multi-instrumentistul şi producătorul american Stevie Wonder (1950); cântărețul și compozitorul irlandez Johnny Logan, care a câştigat de două ori concursul „Eurovision” (1954); actorul român Dinu Manolache (1955); scriitoarea israeliană Zeruya Shalev (1959); baschetbalistul profesionist american Dennis Rodman (1961); cântăreața și actrița română Oana Sârbu (1968); modelul şi actriţa americano-canadiană de origine indiană Sunny Leone (1981); fotbalistul român de etnie maghiară Székely János (1983); manechinul, actorul și muzicianul englez Robert Pattinson (1986); cântăreţul, compozitorul, actorul, violonistul şi pianistul norvegian de origine bielorusă Alexander Rybak, laureat al concursului „Eurovision” (1986) și actrița și cântăreața americană Debby Ryan (1993).

– La 13 mai au murit: cărturarul iluminist, filologul şi traducătorul român Samuil Micu, reprezentant de seamă al „Școlii Ardelene” (1806); arhitectul britanic John Nash, cel mai mare urbanist al timpului său (1835); patologul german Friedrich Gustav Jakob Henle (1885); scriitorul şi publicistul rus de limbă idiş Shalom Aleichem (1916); exploratorul polar, naturalistul și omul politic norvegian Fridtjof Nansen, autorul unor expediţii spre Polul Nord și laureat Nobel (1930); fizicianul elvețian Charles Édouard Guillaume, laureat Nobel (1938); scriitorul rus Aleksandr Fadeev (1956); juristul şi omul politic țărănist român Emil Haţieganu, fost ministru şi deţinut politic (1959); actorul american de film Gary Cooper (1961); geologul şi geochimistul român Mircea Ion Savul (1964); folcloristul român Ion Bâlea (1969); poetul și prozatorul român Stephan Roll, pe numele adevărat Gheorghe Dinu (1974); cantautorul american Bob Wills, creatorul curentului muzical „western swing” (1975); prințesa română Alexandra Caradja (1997); scriitorul şi regizorul român Titel Constantinescu (1999); istoricul, teologul ortodox şi profesorul american Jaroslav Jan Pelikan, unul dintre cei mai importanţi istorici ai creştinismului (2006); actorul român Colea Răutu (2008); fotbalistul român Costică Toma, portar al echipei CCA şi al reprezentativei României (2008); pianistul şi profesorul român Adrian Tomescu (2009); prozatorul, dramaturgul şi eseistul român Alexandru Sever (2010); medicul şi profesorul român Ioan D. Haulică, specialist în sistemul nervos vegetativ (2010); textierul român, scenaristul şi realizatorul de emisiuni de televiziune Ovidiu Dumitru (2011); pictorul, sculptorul și arhitectul francez de origine română Horia Damian (2012); prozatorul de sciene-fiction, poetul, criticul, editorul şi antologatorul român Mihail Grămescu (2014); actriţa canadiano-americană Margot Kidder, care a devenit celebră după ce a jucat alături de Christoper Reeve în filmele „Superman”, în anii 80 și 90 ai secolului XX (2018); traducătoarea română Micaela Ghițescu, întemnițată de autoritățile comuniste (2019) și actrița și cântăreața americană Doris Day (2019).

Septimiu Cioloboc