Oameni & Fapte – 14 decembrie
Publicat de Corina Muntean, 14 decembrie 2018, 06:00
– Este cea de-a 348-a zi a lui 2018. Au rămas 17 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:58 şi va apune la ora 16:35.
– În România este „Ziua Direcţiei de Operaţii a Armatei”. Prima structură centrală de operaţii militare din Armata României, ca parte a Statului Major General, s-a înfiinţat la 14 decembrie 1859, prin Ordinul de Zi 123, semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la numai o lună după constituirea Statului Major General. Azi este „Ziua Internaţională de Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare”, când se organizează acţiuni de sensibilizare a tuturor celor care pot influenţa producerea poluării radioactive şi cărora li se cere să fie mai precauţi şi mai preventivi.
– La 14 decembrie 1280 apărea prima atestare documentară a oraşului Sighişoara, sub denumirea de Castrum Sex („A şasea cetate”), iar în 1458 a fost atestată documentar aşezarea Oneşti, printr-un act de danie emis de cancelaria domnitorului Ştefan cel Mare. Între 14-15 decembrie 1467 a avut loc bătălia de la Baia, între Ştefan cel Mare şi regele Ungariei, Matei Corvin. Armatele domnitorului Moldovei au câştigat lupta, neutralizând astfel ultima încercare importantă de restaurare, prin mijloace militare, a suzeranităţii ungare.
– Pe 14 decembrie 1704 a fost înfiinţat Spitalul Colţea, primul spital laic din Bucureşti şi din Ţara Românească, ctitorit de spătarul Mihai Cantacuzino, iar în 1864 a fost inaugurată Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, înființată prin decret domnesc. La 14 decembrie 1869 s-a inaugurat oficial clădirea Universităţii din Bucureşti, construită între anii 1857-1869 după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, iar în 1888 soprana română Hariclea Darclée debuta pe scena Operei Mari din Paris cu rolul Margaretei din opera „Faust”.
Sursa foto: ziuaveche.ro
– În 1900 fizicianul german Max Planck a publicat noua sa teorie despre natura energiei (teoria cuantelor), ce stă la baza fizicii moderne, iar în 1910 avea loc, la Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de savantul român Henri Coandă. În 1911 exploratorul polar norvegian Roald Amundsen a devenit primul om din lume care a atins Polul Sud, însoţit de patru coechipieri, în sănii trase de câini, iar în 1918 s-a consemnat o premieră în Marea Britanie, unde femeile au avut drept de vot la alegerile generale.
– În anul 1939 URSS a fost exclusă din Liga Națiunilor pentru invadarea Finlandei, în cunoscutul Război de Iarnă („Talvisota”), iar în 1946 Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a ales oraşul american New York ca sediu permanent al forului mondial. În 1955 România a fost admisă în Organizaţia Naţiunilor Unite, iar în 1958 cea de-a treia Expediție Sovietică a devenit prima care a cucerit Polul Sudic al Inaccesibilității (Infernul Alb). În anul 1960 s-a creat Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), în baza unui acord semnat la Paris de 18 ţări europene, SUA şi Canada. Tot atunci Adunarea Generală a ONU adopta Declaraţia cu privire la Acordarea Independenţei Ţărilor şi Popoarelor Coloniale. În anul 1972 astronautul american Eugene Cernan a devenit ultimul om care a pășit pe Lună, când el și Harrison Schmitt și-au încheiat misiunea cu naveta spaţială „Apollo 17”.
– Pe 14 decembrie 1976 a fost inaugurat Muzeul Teatrului Național din Iași, iar în 1995 s-a semnat, la Paris, Acordul de Pace de la Dayton, document care a pus capăt războiului civil din Bosnia-Herţegovina, dintre armatele sârbilor, croaţilor şi musulmanilor, conflict care a durat mai bine de trei ani şi jumătate, între 1992-1995. În 2000 s-a închis definitiv centrala nucleară de la Cernobîl, din Ucraina, unde, la 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie, determinat de o gravă avarie la unul dintre reactoare, avarie în urma căreia s-au produs puternice radiații, cu implicații ecologice resimțite și astăzi. Specialiștii apreciază că intensitatea radiațiilor a fost echivalentă cu 500 de bombe de la Hiroshima. Pe 14 decembrie 2001 a emis, pentru prima dată, postul privat de televiziune „B1 TV” din Bucureşti.
– În 2012 a avut loc Masacrul de la școala din Sandy Hook, statul american Connecticut, unde au fost uciși 28 de oameni, dintre care 22 de copii cu vârste între 5-10 ani și 6 adulți, inclusiv atacatorul și mama lui. La data de 14 decembrie 2016 s-a desființat echipa română de fotbal Rapid București, după ce a fost declarată în faliment.
– În 14 decembrie s-au născut: astrologul, matematicianul și medicul francez Michel Nostradamus, autor al celebrei culegeri de profeţii „Centuriile” (1503); astronomul danez Tycho Brahe (1546); scriitorul şi istoricul danez Johan Ludvig Heiberg (1791); scriitorul şi folcloristul estonian Friedrich Kreutzwald (1803); pictorul francez Pierre Puvis de Chavannes (1824);
publicistul român Ion Rusu-Abrudeanu, redactor la ziarul „Tribuna” din Sibiu (1870); japonezul Morihei Ueshiba, fondator al artei marțiale Aikido (1883); compozitorul şi pedagogul grec Manolis Kalomiris (1883);
economistul şi politicianul ţărănist român Virgil Madgearu, ministru şi adversar al Gărzii de Fier (1887); poetul şi prozatorul francez Paul Éluard (1895);
folcloristul şi filologul român Petru Caraman (1898); inginerul român Grigore Ioachim, care a inventat metoda de stingere şi captare a gazelor la sondele incendiate (1906); impresarul român de teatru, cronicarul dramatic, memorialistul şi autorul Gaby Michailescu (1910); economistul şi sociologul român Roman Moldovan (1911); actorul, regizorul, eseistul și profesorul român Radu Beligan (1918); fizicianul rus Nikolai Basov (1922); actorul şi regizorul indian de film Raj Kapoor (1924); dramaturgul, scenaristul şi prozatorul român Dumitru Solomon (1932); Î.P.S. Epifanie Norocel, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei (1932); fotbalistul și antrenorul român Gheorghe Constantin (1932); prozatorul și poetul român Iulian Neacşu (1941); cântăreaţa şi compozitoarea română de jazz Aura Urziceanu (1946); actrița britanică Jane Birkin (1946); actorul român Virgil Flonda (1948); chitaristul britanic Cliff Williams, membru al trupei australiene de hard rock „AC/DC” (1949); producătorul neozeelandez de film Lloyd Phillips (1949); interpretul român de muzică folk, jazz și rock Florin Chilian (1968) şi cântăreaţa și actrița americană Vanessa Hudgens (1988).
– La 14 decembrie au murit: compozitorul german Carl Philipp Emanuel Bach, al doilea fiu al lui Johann Sebastian Bach (1788); generalul şi omul politic american George Washington, primul președinte al SUA (1799); Dositei Filitti, mitropolit al Ungrovlahiei (1826); vestitul haiduc român Iancu Jianu (1842); prozatorul român Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti (1946); compozitorul norvegian Fartein Valen (1952); geograful şi etnologul român Simion Mehedinți, creator al şcolii române moderne de geografie (1962); ziaristul şi politologul american Walter Lippmann (1974); juristul, istoricul, etnograful, folcloristul şi omul politic român Nichita Smochină (1980); poetul spaniol Vicente Aleixandre, laureat Nobel (1984); prozatorul român George Acsinteanu (1987); fizicianul rus Andrei Saharov, disident şi laureat Nobel (1989); dramaturgul şi prozatorul şi elveţian de limbă germană Friedrich Dürrenmatt (1990); actriţa americană de film Myrna Loy (1993); românul Petrache Lupu, de la Maglavit, omul care „l-a văzut pe Dumnezeu” (1994); jurnalista americană Cathy Hainer (1999); economistul român Nicolae N. Constantinescu (2000); prozatorul şi publicistul român Mihai Pelin (2007); sculptorul român Grigore Patrichi-Smulţi (2012); actorul, regizorul şi producătorul englez de film de origine irlandeză Peter O’Toole, laureat al Premiului Oscar onorific (2013); inginerul electrotehnician şi profesorul român Andrei Țugulea, fost ministru (2017) și regizorul de film, actorul și scriitorul indian Neeraj Vora (2017).
Septimiu Cioloboc
