Oameni & Fapte – 15 februarie
Publicat de radiomures, 15 februarie 2017, 06:00
– Este cea de-a 46-a zi a lui 2017. Au rămas 319 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:25 şi va apune la ora 17:47.
– Azi este „Ziua Internaţională a Copilului cu Cancer”, marcată din 2003, la iniţiativa Confederaţiei Internaţionale a Organizaţiilor Părinţilor cu Copii Bolnavi de Cancer, în amintirea zilei de 15 februarie 2002, când părinţi din întreaga lume s-au unit pentru prima oară pentru a ajuta ca toţi micuţii bolnavi de cancer să capete cel mai bun tratament şi îngrijire. În Afganistan se sărbătoreşte Ziua Naţională a Salvării” (15 februarie 1989, data încheierii retragerii trupelor sovietice din ţară, după aproape zece ani de la intervenţia URSS, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul).
– În 1690 s-a încheiat, la Sibiu, tratatul secret dintre Constantin Cantemir, domnitorul Moldovei, și Sfântul Imperiu Roman, act ce stipula că Moldova va sprijini acțiunile antiotomane ale imperiului condus de Casa de Habsburg. Clauzele prevedeau domnia ereditară a familiei Cantemir, neimpunerea religiei catolice și ajutor reciproc în caz de invazie polonă, iar Moldova era obligată să plătească imperialilor un tribut de 50.000 de galbeni.
– În 1864 apărea, la Bucureşti, la iniţiativa unui grup de tineri ofiţeri, primul număr al revistei „România Militară”, o publicaţie independentă, având inscripţionată pe copertă deviza: „Ştiinţă, artă şi istorie militară”, devenită, în 1897, revista oficială a Marelui Stat Major, iar în 1876 apărea lunar, la Bucureşti, „Revista literară şi ştiinţifică”, sub îndrumarea lui Bogdan Petriceicu Haşdeu (partea literară) şi dr. Dimitrie Brândză (partea ştiinţifică).
– În 1884 a fost celebrată Sfânta Liturghie Pontificală de către arhiepiscopul Ignaţiu Paoli pentru consacrarea şi inaugurarea Catedralei „Sfântul Iosif” din Bucureşti, iar între 15-16 februarie 1933 au avut loc grevele muncitorilor ceferişti de la atelierele „Griviţa Roşie” din Bucureşti. Muncitorii au ocupat atelierele, însă după eşuarea negocierilor cu autorităţile, armata şi poliţia au tras în grevişti şi au pus capăt acţiunii, soldate cu 3 morţi şi 40 de răniţi din rândul muncitorilor. În Parlamentul României măsurile guvernului au fost aspru criticate de partidele din opoziţie.
– În 1965 emblema frunzei de arțar a devenit steagul oficial al Canadei, iar în 1969 avea loc inaugurarea liniei ferate electrificate Bucureşti-Braşov, prima de acest fel din România.
– Pe 15 februarie 1980 a fost lansată la apă, la Brăila, prima navă de pescuit oceanic construită în România – „Parângul”, iar în anul 1990 a fost înființată Uniunea Teatrelor din România – UNITER , avându-l ca președinte pe actorul Ion Caramitru.
– În 15 februarie 1991 s-a înfiinţat „Grupul de la Vişegrád”, organizaţie de cooperare regională reunind Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia. În cetatea medievală Visegrád din Ungaria, Václav Havel – preşedintele Cehoslovaciei, Lech Wałęsa – preşedintele Poloniei şi József Antall – premierul Ungariei au semnat o declaraţie comună prin care îşi asigurau sprijin reciproc în vederea integrării politice şi economice în Uniunea Europeană. De asemenea, prin acelaşi document au fost puse bazele unei strânse cooperări regionale între statele semnatare. România a ratat aderarea la grup, datorită evenimentelor din anul 1990 (mineriadele şi conflictul interetnic de la Târgu-Mureş), refuzul fiind comunicat direct lui Ion Iliescu. „Grupul de la Vişegrád” a fost o reînnoire a unui acord din anul 1335 între regii Ioan al Boemiei, Cazimir al III-lea al Poloniei şi Carol Robert de Anjou al Regatului Ungar.
– În anul 2000 președintele Germaniei, Johannes Rau, aflat în vizită în Israel, și-a cerut în mod solemn iertare poporului evreu pentru Holocaust, iar în 15 februarie 2003 a avut loc un protest global, în peste 600 de orașe din întreaga lume, împotriva declanșării ofensivei americane din Irak. În ziua de 15 februarie 2013 un meteorit a explodat deasupra Rusiei, fenomen în urma căruia 1.500 de oameni au fost răniți de cioburile de geamuri sparte sau de obiecte deplasate de unda de șoc. Faptul întâmplător a venit cu doar câteva ore înainte de trecerea așteptată a asteroidului „2012 DA14”, care urma să treacă cel mai aproape de Terra.
– La 15 februarie s-au născut: fizicianul și astronomul renascentist Galileo Galilei (1564); compozitorul și muzicianul german Michael Praetorius (1571); filosoful englez Jeremy Bentham (1748); savantul german Friedrich August Wolf (1759); scriitorul și politicianul argentinian Domingo Faustino Sarmiento (1811); episcopul și istoricul român Melchisedec Ștefănescu (1823); istoricul, prozatorul și dramaturgul român Vasile Alexandrescu-Urechia (1834); filosoful român Titu Maiorescu, întemeietor al criticii românești moderne, fondatorul „Junimii” și membru fondator al Societății Academice Române (1840); istoricul român Mihail Șuțu (1841); omul american de stat Elihu Root, laureat Nobel (1845); pictorul român Ion Andreescu (1850); matematicianul, sociologul și omul politic liberal român Spiru Haret, organizatorul învățământului românesc de după 1864 (1851); psihiatrul german Emil Kraepelin (1856); fizicianul elvețian Charles Edouard Guillaume, laureat Nobel (1861);
matematicianul și filosoful englez Alfred North Whitehead (1861); chimistul german Hans von Euler-Chelpin, laureat Nobel (1873); exploratorul irlandez Sir Ernest Shackleton (1874); industriașul francez de automobile Louis Renault (1877); medicul român Ștefan S. Nicolau (1896); poetul, dramaturgul și publicistul român Andrei Lupan (1912); ciberneticianul, matematicianul, fizicianul și futurologul american Hermann Kahn (1922); istoricul român Dinu C. Giurescu (1927); prozatorul român Romulus Zaharia (1930); actrița britanică Claire Bloom (1931); poetul, traducătorul și jurnalistul român Petre Stoica (1931); omul de cultură, muzicologul și realizatorul român de emisiuni de televiziune Iosif Sava (1933); muzicologul român Octavian Lazăr Cosma (1933); violonistul israelian de origine română Avy Abramovici (1935); prozatorul și scenaristul român Constantin Stoiciu (1939); regizorul și realizatorul român de televiziune Alexandru Bocăneț (1944); cercetătoarea și traducătoarea română Roxana Eminescu (1947); actrița americană Jane Seymour (1951); poetul român Aurelian Titu Dumitrescu (1956); romanciera română Doina Ruști (1957) și actorul român George Ivașcu (1968).
– În 15 februarie au murit: liderul revoluției țăranilor croați și sloveni Matija Gubec (1573); compozitorul german Michael Praetorius (1621); misionarul și scriitorul francez Claude La Colombière (1682); sculptorul ceh Matthias Braun (1738); sculptorul austriac Georg Raphael Donner (1741); scriitorul și filosoful german Gotthold Ephraim Lessing (1781); geologul italian Scipione Breislak (1826); matematicianul belgian Germinal Pierre Dandelin (1847); feldmareșalul prusac Hermann von Boyen (1848); matematicianul belgian Pierre François Verhulst (1849); compozitorul rus Mihail Glinka (1857); scriitorul și traducătorul maghiar Ács Zsigmond (1898); tenorul român Traian Grozăvescu (1927); compozitorul român Iuliu Mureșianu (1956); fizicianul britanic Owen Willans Richardson, laureat Nobel (1959); afaceristul și filantropul american Robert L. Thornton, primar al Dallasului, statul american Texas (1964); compozitorul român Emil Monția (1965); pianistul, interpretul de jazz și cantautorul american Nat King Cole (1965); arhitectul și istoricul polonez de grădini Gerard Ciołek (1966); actorul american Wally Cox (1973); actorul american Tim Holt (1973); compozitorul suedez Kurt Atterberg (1974); cântăreața și actrița americană Ethel Merman (1984); fizicianul american Richard Feynman, laureat Nobel (1988); matematicianul român George Ciucu (1990); actorul american Tommy Rettig (1996); actorul american McLean Stevenson (1996); cântărețul american de muzică rap Big L – Lamont Coleman (1999); fizicianul american Henry Way Kendall, laureat Nobel (1999); actrița americană Jan Miner (2004); scriitorul şi jurnalistul francez François Nourissier (2011) şi jurnalistul american Arnaud de Borchgrave (2015).
Septimiu Cioloboc
