Oameni & Fapte – 16 aprilie
Publicat de Corina Muntean, 16 aprilie 2021, 05:03
– Este cea de-a 106-a zi a lui 2021. Au rămas 259 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:33 şi va apune la ora 20:11.
– Azi este „Ziua Mondială a Vocii”, marcată, din 2013, pentru a conştientiza publicul asupra importanţei vocii umane în activitatea socio-profesională şi pentru a atrage atenţia asupra problemelor vocale. Iniţiativa celebrării a fost luată în 1999 în Brazilia, la început ca „Ziua Naţională a Vocii”, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la creşterea numărului cazurilor de cancer la laringe. Este şi Sărbătoarea Naţională a Danemarcei, unde se aniversează ziua de naştere a reginei Margrethe a II-a (16 aprilie 1940).
– În anul 73, după câteva luni de asediu, cetatea evreiască Masada a fost cucerită de romani, fapta ducând la sfârșitul Marii Revolte a Evreilor, iar în 1705 savantul britanic Isaac Newton era înnobilat de regina Anne, în timpul unei vizite regale la Trinity College din Cambridge. La 16 aprilie 1864 a fost publicată prima lege de organizare judecătorească din istoria României, mai exact a Principatelor Unite, primul act normativ care a statornicit înfiinţarea Curţii de Apel Bucureşti, chiar sub această denumire, iar în 1869 a apărut, la București, revista „Traian”, editată de Bogdan Petriceicu Hasdeu – publicaţie continuatoare a ideilor „Daciei literare”.
– În 1917, după câţiva ani de exil, Vladimir Ilici Lenin s-a întors la Petrograd (azi Petersburg) pentru a prelua rolul de lider al Revoluției bolșevice, iar în 1925 o grupare a comuniștilor bulgari a comis, cu ajutor sovietic, un atac cu bombă asupra Catedralei „Sfânta Nedelia” din Sofia, omorând peste 150 de persoane, inclusiv politicieni și militari de rang înalt. La 16 aprilie 1938 căpitanul Corneliu Zelea Codreanu şi alţi lideri legionari au fost arestaţi de autorităţile de la Bucureşti, iar în 1943 chimistul elvețian Albert Hofmann a descoperit efectele halucinogene ale drogului psihedelic semisintetic LSD.
La 16 aprilie 1953 regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a lansat la apă yacht-ul regal „HMY Britannia”, iar în anul 2007 a avut loc masacrul de la Universitatea Virginia Tech din Blackburg, statul Virginia, cel mai sângeros incident petrecut într-o instituţie de învăţământ din istoria Americii. Înainte de a se sinucide, studentul de origine sud-coreană Seung-Hui Cho a omorât 33 de persoane, printre victime aflându-se şi profesorul israelian de origine română Liviu Librescu, împuşcat în timp ce îşi ţinea cursul.
– În 2012 specialiştii Centrului de Excelenţă de Transplant Oradea realizau, în premieră naţională, un transplant cu prelevare multiorgan şi multiţesut de
la un donator fără activitate cardiacă, iar în anul 2014 feribotul sud-corean „Sewol” a naufragiat în timpul unei curse între portul Incheon și insula Jeju (cunoscută atracție turistică), eveniment în urma căruia au murit 300 de persoane, dintre care 240 de elevi şi 10 profesori ai liceului Danwon din Ansan, de lângă Seul. În noiembrie 2014, Han-Sik Kim, directorul general al companiei Chonghaejin Marine, căreia îi aparținea feribotul „Sewol”, a fost găsit vinovat pentru omor involuntar şi condamnat la 10 ani de închisoare.
Sursa foto: wikimedia.org
– La 16 aprilie s-au născut: umanistul german Petrus Apianus (1495); pictorița franceză Élisabeth Vigée-Lebrun (1755); navigatorul și exploratorul britanic Sir John Franklin, care a explorat coastele arctice ale Canadei (1786); matematicianul german Gotthold Eisenstein (1823); scriitorul și ziaristul francez Anatole France, laureat Nobel (1844); pictorul român George Demetrescu Mirea (1852); aviatorul şi constructorul american de avioane Wilbur Wright, unul dintre pionierii aviaţiei mondiale, alături de fratele său Orville (1867); pianistul și compozitorul român Ioan Scărlătescu (1872); prozatorul, memorialistul, traducătorul, preotul şi teologul român Gala Galaction (1879); compozitorul maghiar Leó Weiner (1885); compozitorul, dirijorul de cor, folcloristul şi ziaristul român Dariu Pop (1887); actorul, regizorul, scenaristul şi producătorul american de film de origine engleză Charles Chaplin (1889); scriitorul francez de origine română Tristan Tzara, unul dintre fondatorii mişcării dadaiste (1896); compozitorul, dirijorul de cor şi profesorul român Filaret Barbu (1903); comicul şi scriitorul american Spike Milligan (1918); dansatorul și coregraful american Merce Cunningham (1919); actorul, regizorul şi producătorul britanic de film Sir Peter Ustinov (1921); compozitorul american Henry Mancini (1924); regizorul român de teatru Biţu Fălticineanu (1925); prozatoarea română Lucia Olteanu, soţia poetului Tiberiu Utan (1926); farmacistul francez Pierre Fabre, fondator al Laboratoarelor Pierre Fabre, azi un gigant farmaceutic şi cosmetic (1926); violonistul, dirijorul și profesorul român Radu Zvorişteanu (1926); părintele arhimandrit, teologul ortodox, duhovnicul, profesorul, scriitorul și traducătorul francez Placide Deseille, fondator de mănăstiri (1926); scenograful român şi creatorul de costume Ion Oroveanu (1927); cardinalul german Joseph Ratzinger, cunoscut ca Papa Benedict al XVI-lea (1927); muzicologul şi dirijorul român Eugen Pricope (1927); istoricul și politicianul român Radu Ciuceanu, fost deţinut politic (1928); prozatorul, poetul şi traducătorul român Stelian Gruia (1933); compozitorul, muzicologul, pianistul şi profesorul român Nicolae Brânduş (1935); poetul român, criticul şi istoricul literar, eseistul şi jurnalistul Gheorghe Grigurcu (1936); actorul român Constantin Băltăreţu (1938); jurnalista franceză Évelyne Prouvost, fondatoarea grupului „Marie Claire”, care publică 12 reviste şi este prezent în 30 de ţări (1939); regina Margrethe a II-a a Danemarcei (1940); economistul şi publicistul român Viorel Sălăgean (1942); baritonul italian Leo Nucci (1942); publicistul şi caricaturistul român Sorin Postolache (1947); cântăreţul şi compozitorul scoţian Gerry Rafferty (1947); pictorul român Anghel Neagu (1949); scriitorul, scenaristul, regizorul, muzicologul şi artistul fotograf român Ioan Mihai Cochinescu (1951); actorul şi regizorul francez de film Michel Blanc (1952); scriitorul sirian Mazen Rifai (1963); cântărețul, compozitorul şi producătorul american de origine senegaleză Akon, pe numele întreg Aliaune Damala Bouga Time Bongo Puru Nacka Lu Lu Lu Badara Akon Thiam (1973); modelul și actrița americană Jennifer Gimenez (1977) și modelul fitness și actrița americană Gina Carano (1982).
– În 16 aprilie au murit: naturalistul, biologul, matematicianul şi scriitorul francez Georges de Buffon (1788); feldmareşalul rus Mihail I. Kutuzov (1813); pictorul elveţian Henry Fuseli (1825); pictorul, desenatorul şi gravorul spaniol Francisco De Goya (1828); scriitorul maghiar Katona József (1830); contrabasistul şi compozitorul italian Domenico Dragonetti (1846); artista franceză Marie Tussaud, care a fondat „Muzeul figurilor de ceară” din Londra, ce-i poartă numele (1850); gânditorul politic, istoricul, scriitorul şi diplomatul francez Alexis de Tocqueville (1859); protopopul român greco-catolic Simion Balint, revoluţionar paşoptist şi prefect al Legiunii Arieşului (1880); medicul român Nicolae Kalinderu, specialist în tratarea leprei (1902); prozatorul şi memorialistul român Nicolae Gane (1916); arheologul român de etnie maghiară Pósta Béla, istoric al artei şi culturii (1919); filosoful, sociologul, esteticianul şi pedagogul român Constantin Dimitrescu-Iaşi (1923); scriitorul român de limbă franceză Panait Istrati (1935); compozitorul, dirijorul, organistul şi pianistul român Paul Richter (1950); lingvistul, istoricul literar şi folcloristul român Giorge Pascu (1951); biofiziciana şi cristalografa britanică Rosalind Elsie Franklin (1958); scriitorul japonez Yasunari Kawabata, laureat al Premiului Nobel (1972); prozatorul român, scenaristul, publicistul şi autorul de literatură pentru copii Octav Pancu-Iaşi (1975); prozatoarea română Georgeta Mircea Cancicov (1984); poetul şi prozatorul român Mihail Crama (1994); regizorul cubanez de film Tomás Gutiérrez Alea (1996); actorul american Robert Urich (2002); fizicianul român Ioan Ursu (2007); profesorul român Liviu Librescu de la Universitatea Virginia Tech, SUA (2007); meteorologul şi matematicianul american Edward Norton Lorenz, părintele teoriei haosului şi al teoriei „efectului fluturelui” (2008); cântăreţul american de gospel George Beverly Shea (2013); romancierul, eseistul, publicistul, traducătorul şi editorul român George Bălăiţă (2017); poetul român Viorel Lică (2017); generalul român de brigadă Adrian Soci, locţiitorul comandantului Diviziei 2 Infanterie „Getica” (2017); scriitorul, jurnalistul și profesorul român Dan Mucenic (2018); cântăreaţa română de muzică populară Ionela Prodan (2018); economistul, diplomatul şi politicianul Florea Dumitrescu, fost ministru de finanţe, ambasador în China și Birmania și guvernator al Băncii Naţionale (2018); pictorul scenograf român Gregorian Ioan-Eustațiu (2019); scriitorul, regizorul de film, scenaristul, jurnalistul și omul politic chilian Luis Sepulveda (2020) și ilustratorul, animatorul, artistul de benzi desenate și regizorul american-ceh Gene Deitch, creator al animației „Tom și Jerry” (2020).
Septimiu Cioloboc
