Oameni & Fapte – 16 iulie
Publicat de Corina Muntean, 16 iulie 2018, 06:30
– Este cea de-a 197-a zi a lui 2018. Au rămas 168 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:44 şi va apune la ora 21:11.
– Azi în România este „Ziua Donatorului de Organe”, organizată, începând din 2014, de către Asociaţia Transplantaţilor din România (ATR) şi Agenţia Naţională de Transplant (ANT). Este şi „Ziua Rezistenţei Anticomuniste din Banat”, deoarece în 16 iulie 1949 au fost împuşcaţi primii 5 din cei 12 lideri bănăţeni ai mişcării de rezistenţă anticomunistă, în Pădurea Verde de la marginea Timişoarei: Petre Domoşneanu, Spiru Blănaru, Ion Tănase, Petre Puşchiţă zis „Mutaşcu” şi Romulus Mariţescu, ceilalţi şapte fiind: Aurel Vernichescu, Gheorghe Popovici, Teodor Ungureanu, Gheorghe Smultea, Petre Puşchiţă zis „Liber”, Nicolae Ghimboaşe şi Gheorghe Luminosu.
– În Franţa este „Ziua Memoriei Naţionale”, stabilită în 1993 de fostul preşedinte francez François Mitterrand, pentru comemorarea evreilor închişi pe Velodromul de Iarnă de la Paris şi trimişi în lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau, în cel de-Al Doilea Război Mondial.
– La 16 iulie 622 d.Hr. profetul Mahomed a fost forţat să fugă de la Mecca la Medina, fugă numită „Hegira”, faptă care a marcat începutul Islamului şi propovăduirea credinţei în Allah. Calendarul islamic începe de la această dată (16 iulie), iar anii sunt număraţi de la „A.H.” („Anul Hegirei”). În 1054 a avut loc Marea Schismă dintre cele două biserici creştine: Biserica de Răsărit (de la Constantinopol) şi Biserica de Apus (de la Roma). Separarea s-a oficializat prin excomunicarea reciprocă (faptă anulată în 1965). Românii au rămas în grupul de popoare care ţin de confesiunea ortodoxă, aflată sub autoritatea canonică a patriarhului de Constantinopol.
– Din 16 iulie 1264 datează primul act ce menţionează localitatea Bistriţa (azi oraş în judeţul Bistriţa-Năsăud) ca urbe de meşteşugari şi negustori, având însă existenţa anterioară invaziei tătarilor. Numele actual al oraşului are la origine cuvântul slav „bistro” ( „repede”), aşa cum apele repezi sunt denumite, de obicei, „bistriţe”. La 16 iulie 1264, Papa Urban al IV-lea pomenea, într-un act scris în limba latină, ţinutul „Bistriche”, adică Bistriţa.
– În 1544 Filip Moldoveanul imprima, la Sibiu, „Catehismul românesc”, prima carte tipărită în limba română. Era atestată, astfel, cea dintâi tipăritură românească, din care, însă, nu s-a păstrat niciun exemplar.
– În 1661 banca suedeză „Stockholms Banco” a emis primele bancnote din Europa, denumite „Kreditivsedlar”, iar în 1782, la „Teatrul Național” din Viena, a avut loc premiera mondială a operei „Răpirea din serai”, scrisă de compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart.
– La data de 16 iulie 1913 a început Conferinţa de Pace de la Bucureşti, prin care s-a încheiat Al Doilea Război Balcanic, la care au participat Grecia, Muntenegru, Serbia, Bulgaria, Turcia şi România. Prin tratatul încheiat, ţării noastre i-a revenit sudul Dobrogei (Cadrilaterul), iar situaţia internaţională a României s-a consolidat. Era pentru prima oară când problemele balcanice au fost rezolvate exclusiv de către statele din zonă.
– În 1920 s-a semnat „Acordul de la Spa” (în Belgia) privind reparațiile datorate de Germania puterilor învingătoare din Primul Război Mondial. României i-a fost repartizată o cotă de 1% din totalul reparațiilor germane și 10,55 % din cele orientale (de la Ungaria, Austria și Bulgaria). În 1921 a început, la Bucureşti, primul Congres al medicilor din România, prezidat de prof. dr. Ioan Cantacuzino, iar la data de 16 iulie 1945, în cadrul „Proiectului Manhattan”, a fost efectuată cea dintâi experienţă nucleară din lume, în deşertul Alamogordo, din SUA. Prima bombă atomică din istorie, numită „Trinity”, a avut o putere de 19.000 de tone TNT. Ca urmare a exploziei, suportul de lansare a fost pulverizat, iar nisipul a fost calcinat pe o rază de 700 de metri.
– În anul 1961 atleta română Iolanda Balaș, multiplă campioană olimpică şi europeană, a stabilit, la Sofia (în Bulgaria), cel de-al 14-lea (şi ultimul) său record mondial la săritura în înălțime: 1,91 metri. La 16 iulie 1965 a fost inaugurat Tunelul Mont Blanc, care leagă localitatea franceză Chamonix de cea italiană Aosta. Având 11.600 de metri, era cel mai lung tunel din lume. Acum ocupă locul al patrulea. În 1990 noul parlament ucrainean a adoptat „Declaraţia privind suveranitatea de stat” a Ucrainei, iar pe 16 iulie 1992 a avut loc, la Bucureşti, şedința de constituire a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), în cadrul căreia Titus Raveica a fost ales președinte.
– La 16 iulie 1999 avocatul şi jurnalistul american John F. Kennedy Jr., fiul fostului preşedinte al SUA, a murit după ce avionul său s-a prăbușit în Oceanul Atlantic. Tot atunci au decedat soția sa, Carolyn Bessette Kennedy, și cumnata acestuia, Lauren Bessette. În fine, în ziua de 16 iulie 2000 a avut loc ultima eclipsă de lună a secolului al XX-lea.
– În 16 iulie s-au născut: pictorul englez Sir Joshua Reynolds (1723); medicul și naturalistul german Ludwig Heinrich Bojanus (1776); pictorul francez Jean-Baptiste-Camille Corot (1796); compozitorul şi dirijorul italian Luigi Arditti (1822); filologul italian Graziadio Isaia Ascoli (1829); dirijorul, violonistul şi compozitorul belgian Eugène Ysaÿe (1858); dirijorul de cor, muzicologul, lexicograful şi compozitorul român Titus Cerne (1859); pictorul român Ştefan Şoldănescu (1863); poetul, prozatorul şi traducătorul român Dimitrie Anghel (1872); navigatorul şi exploratorul polar norvegian Roald Amundsen, primul care a atins Polul Sud (1872); teologul român Vasile Gheorghiu (1872); fizicianul olandez Frederik [Frits] Zernike, laureat Nobel (1888); matematicianul român Alexandru Froda (1894); avocatul şi omul politic norvegian Trygve Lie, primul secretar general al ONU (1896); matematicianul român Gheorghe Călugăreanu (1902); regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul american Vincent Sherman (1906); dansatoarea şi actrița americană Ginger Rogers (1911); inginerul şi fizicianul american George [Edwin] Mueller, creditat drept „părintele navetei spațiale” (1918);
biologul american Irwin A. Rose, laureat Nobel (1926); istoricul, scriitorul şi publicistul român Paul D. Popescu (1927); dirijorul francez Serge Baudo (1927); actorul român Gheorghe Cozorici (1933); poetul, prozatorul şi traducătorul român Sergiu Adam (1936); medicul, poetul şi eseistul, diplomatul şi omul politic român Caius Dragomir (1939); interpretul român de muzică populară Tiberiu Ceia (1940); medicul virusolog român Costin Cernescu (1940); artista decoratoare română Cela Neamţu, specializată în tapiserie (1941); prozatorul şi poetul american de origine cubaneză Reinaldo Arenas (1943); tenorul și profesorul român Dorin Teodorescu (1943); prozatorul, dramaturgul şi traducătorul român Virgil Tănase (1945); actorul american Richard LeParmentier (1946); violonista română Angela Gavrilă Dieterle (1947); violonistul, violistul, dirijorul, muzicianul de cameră şi pedagogul israelian Pinchas Zukerman (1948); istoricul, scriitorul și profesorul Andrei Eşanu din Republica Moldova (1948); prezentatorul român de radio şi televiziune Șerban Huidu (1976) şi cântărețul şi dansatorul american James Maslow, membru al trupei „Big Time Rush” (1990).
– La 16 iulie au murit: scriitorul francez Pierre-Jean de Béranger (1857);
paleontologul și chimistul belgian Laurent-Guillaume de Koninck (1887); scriitorul francez Edmond de Goncourt, fondator, cu fratele său Jules, al „Academiei Goncourt”, care acordă anual un premiu pentru cel mai bun roman apărut în Franţa (1896); esteticianul, traducătorul şi profesorul român Mihail Străjanu (1918); prozatorul, criticul și istoricul literar român Eugen Lovinescu (1943); poetul rus Viaceslav Ivanov (1949); scriitorul, publicistul şi profesorul român Mihai Carp (1967); contratenorul englez Alfred Deller (1979); scriitorul german Heinrich Böll, laureat Nobel (1985); soprana americană Claire Watson (1986); poetul, jurnalistul şi activistul politic afro-cubanez Nicolas Guillén (1989); dirijorul austriac Herbert von Karajan (1989); prozatorul, poetul şi reporterul român Traian Coșovei (1993); fizicianul american Julian Schwinger, laureat Nobel (1994); graficianul, pictorul şi ceramistul român Mihu Vulcănescu (1994); poetul, traducătorul şi criticul literar britanic Sir Stephen Spender (1995); comicul român Dan Sava, membru al grupului umoristic „Vacanţa Mare” (1999); avocatul şi jurnalistul american John F. Kennedy Jr., fiul președintelui John F. Kennedy (1999); prozatorul român Vicenţiu Donose (2001); scriitoarea canadiană Carol Shields (2003); cântăreaţa de origine cubaneză Celia Cruz, considerată „regina salsei” (2003); astronomul român Harald Alexandrescu (2005); biochimistul francez Jean Montreuil (2010); compozitorul şi claviaturistul englez Jon Lord, membru fondator al trupei rock „Deep Purple” (2012); inginerul român de sunet Theodor „Freddy” Negrescu, care a lucrat la casa de discuri „Electrecord” (2012); cântăreaţa americană de country Kitty Wells (2012); chimistul ceh Antonín Holý (2012); cantautorul, chitaristul şi producătorul american Johnny Winter (2014); ziaristul şi scriitorul francez Jean Lacouture (2015); artista plastică română Maria Maris Daraban (2017) şi regizorul de film și scriitorul american George A. Romero, care a lansat peliculele cu zombie (2017).
Septimiu Cioloboc
