Oameni & Fapte – 17 februarie
Publicat de Corina Muntean, 17 februarie 2020, 06:00
– Este cea de-a 48-a zi a lui 2020. Au mai rămas 318 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:23 şi va apune la ora 17:49.
– În SUA este „Ziua Preşedintelui” („President’s Day”), sărbătorită anual, în a treia zi de luni din februarie. Iniţial, ziua a fost marcată la 22 februarie, în onoarea lui George Washington, primul preşedinte al SUA, născut la data de 22 februarie 1732. Din anul 1971 această zi este un omagiu adus tuturor preşedinţilor americani.
– La 17 februarie 1411 unul dintre fiii sultanului Baiazid, Musa, a devenit sultan cu sprijinul domnitorului român Mircea cel Bătrân, iar în 1568, prin Tratatul de pace turco-austriac de la Adrianopol, s-au prevăzut delimitarea graniţelor celor două imperii (otoman şi habsburgic), precum şi obligaţia austriecilor de a plăti un tribut turcilor. În anul 1600 teologul şi filosoful renascentist italian Giordano Bruno era ars pe rug, la Roma, pentru erezie, iar la 17 februarie 1859, la Teatrul „Apollo” din Roma, a avut loc premiera operei „Bal mascat” de Giuseppe Verdi.
– În 1863 avea loc prima întrunire a „Comitetului Internaţional pentru Ajutorarea Răniţilor”, care a devenit „Comitetul Internaţional al Crucii Roşii” (în 1876). Mişcarea Internaţională de Crucea Roşie şi Semilună Roşie s-a născut la iniţiativa afaceristului elveţian, Henry Dunant (1828-1910), în anul 1859, după una dintre cele mai sângeroase lupte ale secolului, Bătălia de la Solferino.
– La 17 februarie 1866 a început să funcționeze Banca României, constituită prin transformarea filialei din București a Băncii Imperiului Otoman, iar în
1867 s-a constituit dualismul austro-ungar, luând astfel naștere Imperiul Austro-Ungar. În 1898, la „Nouveau Theâtre” din Paris, a avut loc prima audiţie a „Sonatei I pentru vioară şi pian” de George Enescu, cu autorul la vioară şi Alfred Cortot la pian, iar în 17 februarie 1904, la Teatrul Scala din Milano, avea loc premiera mondială a operei „Madame Butterfly” de Giacomo Puccini. Libretul, scris de Giuseppe Giacosa şi Luigi Illica, era inspirat dintr-un roman al scriitorului american John Luther Long.
– În 1941 părintele franciscan Maximilian Kolbe a fost arestat de Gestapo pentru ajutorul dat unor refugiați din estul Poloniei. Kolbe și-a dat viața, la Auschwitz, în schimbul eliberării altui prizonier, tatăl unor copii.
– În 1958 apărea Decretul prin care erau instituite măsuri privind asigurarea ordinii de stat în România, act ce prevedea internarea în colonii de muncă obligatorie, pe o perioadă între 2 şi 4 ani, a celor care, prin manifestările lor, puneau în pericol sau încercau să pună în pericol ordinea de stat. Chiar în condiţiile achitării de către instanţele de judecată a unor astfel de persoane, Ministerul de Interne putea aplica o pedeapsă privativă de libertate de până la doi ani.
– Între 17-19 februarie 1959 s-a desfășurat Conferinţa de la Londra, la care Marea Britanie, Grecia şi Turcia au semnat acordurile privind crearea Republicii Cipru, cu participarea la conducerea acesteia a comunităţilor greacă şi turcă. În 1987, pe fondul nemulțumirii generale cauzată de restricțiile economice, în România au avut loc mai multe manifestații de protest. La Iași, studenții au manifestat împotriva condițiilor inumane din cămine, scandând „Vrem apă să ne spălăm și lumină să învățăm!”
– La 17 februarie 1993 Academia Română a hotărât revenirea la scrierea cu „â” în interiorul cuvântului și a formei „sunt” în loc de „sînt”, iar în 1999 au avut loc, în localitatea Stoenești, județul Olt, confruntări violente între forțele de ordine și grupuri de mineri porniți înspre București. În 2001 s-a efectuat, în SUA, cel de-al doilea transplant reuşit de mână, iar în anul 2008 Kosovo și-a autoproclamat independența față de Serbia.
– La data de 17 februarie 2013 regizorul român Călin Peter Netzer a primit Ursul de Aur, la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, pentru pelicula „Poziția copilului”.
– În 17 februarie s-au născut: militarul şi omul de stat francez François de Guise (1519); pictorul spaniol José de Ribera (1591); compozitorul, pedagogul şi dirijorul italian Arcangelo Corelli (1653); scriitorul german Friedrich Maximilian Klinger (1752); medicul francez René Laënnec, care a inventat stetoscopul (1781); pictorul francez Maurice Quentin de La Tour (1788); născut istoricul, scriitorul, filosoful şi omul politic francez Edgar Quinet (1803); compozitorul şi violonistul belgian Henri Vieuxtemps (1820); episcopul ortodox român, istoricul şi cărturarul Nicolae Popea, deputat în Dieta Transilvană şi preşedinte al Consiliului Naţional Român din Transilvania (1826); lingvistul și folcloristul român Iosif Popovici (1876); omul politic francez André Maginot, ministru de război care a propus întărirea graniţei franco-germane printr-o linie de fortificaţii cunoscută sub numele de „Linia Maginot” (1877); actorul român Ion Manolescu, membru fondator al primului Sindicat al Artiştilor Dramatici şi Lirici din România (1881); fizicianul germano-american Otto Stern, laureat al Premiului Nobel (1888); geneticianul şi statisticianul britanic Sir Ronald Fisher (1890); economistul român Victor Jinga, deținut politic (1901); actorul italian de film Raf Vallone (1916); cântăreața română de romanțe și muzică populară Ioana Radu (1917); scriitorul şi filosoful egiptean Abdel Rahman Badawi (1917); istoricul literar, eseista şi traducătoarea română Vera Călin (1921); dirijoarea română de cor Elena Vicică (1922); textierul român de muzică Angel Grigoriu (1925); juristul, avocatul, omul de litere și traducătorul român Eleodor Focșeneanu (1925); scriitorul şi regizorul român de teatru Titel Constantinescu (1927); matematicianul român Nicolae Dan Cristescu (1929); scriitoarea britanică Ruth Rendell, autoare de romane poliţiste (1930); soprana română Vali Niculescu (1930); actriţa cehă Jiřina Jirásková (1931); compozitorul, muzicologul, scriitorul şi profesorul român Doru Popovici, realizator de emisiuni muzicale la Radiodifuziunea Română (1932); actorul britanic de film Alan Bates (1934); violoncelistul olandez Anner Bylsma (1934); actorul, comediantul și prezentatorul mexican de origine americană Chabelo – Xavier López Rodríguez -, care a lucrat în televiziune peste 60 de ani (1935); regizorul român de film de televiziune Constantin Dicu (1939); jurnalistul român de radio Constantin Oprișiu, fost realizator la Radiojurnalul Radio România Actualităţi (1940); poetul român Mihai Ursachi (1941); profesorul german Wolfgang Mieder, cercetător al proverbelor (1944); romancierul, eseistul şi jurnalistul australian Robert Dessaix (1944); regizorul de film, scenaristul, actorul şi jurnalistul francez Bernard Rapp (1945); actriţa americană Zina Bethune (1945); poetul român Octavian Doclin (1950); antrenorul român de gimnastică artistică Octavian Bellu, intrat în „Cartea Recordurilor” ca „cel mai de succes antrenor din lume” (1951); prozatorul, poetul şi dramaturgul român Ioan Lilă (1951); scriitorul român, eseistul, politologul, istoricul, scenaristul, regizorul, publicistul, jurnalistul și realizatorul de televiziune Stelian Tănase, fost director general al TVR (1952); actriţa americană de film Rene Russo (1954); scriitorul chinez Mo Yan, laureat Nobel (1955); fostul baschetbalist american Michael Jordan, în prezent om de afaceri (1963); actriţa americană Denise Richards (1971) şi fotomodelul și actrița americană Paris Hilton (1981).
– La 17 februarie au murit: filosoful renascentist italian Giordano Bruno, ars pe rug din ordinul Inchiziției (1600); dramaturgul francez Molière, maestru al satirei comice (1673); pictorul francez Maurice Quentin de la Tour (1788); pedagogul elvețian Johann Heinrich Pestalozzi, promotor al învățământului în mediul rural (1827); poetul german Heinrich Heine (1856); liderul apaș Geronimo (1909); folcloristul, etnograful, muzicologul, istoricul teatrului și violonistul român Teodor T. Burada, care a descoperi bocetul popular (1923); scriitoarea română de limbă franceză Elena Văcărescu (1947); medicul român Mihai Manicatide, fondatorul şcolii româneşti moderne de pediatrie (1954); lingvistul şi profesorul român Sever Pop (1961); dirijorul, pianistul şi compozitorul german Bruno Walter (1962); scriitorul israelian Samuel Joseph Agnon, laureat Nobel (1970); poetul, eseistul și publicistul român Miron Radu Paraschivescu (1971); filosoful, scriitorul, omul politic și profesorul român Ion Petrovici, de mai multe ori deputat şi ministru (1972); poetul și traducătorul român Cicerone Theodorescu (1974); pictorul şi graficianul român Rudolf Schweitzer-Cumpăna (1975); pictorul britanic Graham Sutherland (1980); poetul român de etnie germană Rolf Bossert (1986); psihologul român Alexandru Roşca (1996); poetul şi romancierul francez Hervé Bazin (1996); scriitorul şi eseistul german Ernst Jünger (1998); actriţa de film şi soprana americană Kathryn Grayson (2010); poetul şi prozatorul român Ion Nicolescu (2012); actorul britanic Richard [David] Briers, celebru pentru rolul din serialul de televiziune „The Good Life” (2013); balerinul şi coregraful român Gelu Barbu (2016); regizorul, actorul şi scriitorul polonez Andrzej Zulawski (2016) și scriitoarea, traducătoarea și fiziciana română Lidia Ionescu Stăniloae, fiica părintelui profesor Dumitru Stăniloae (2017).
Septimiu Cioloboc
