Oameni & Fapte – 17 mai

Publicat de Corina Muntean, 17 mai 2021, 05:00

– Este cea de-a 137-a zi a lui 2021. Au mai rămas 228 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:46 şi va apune la ora 20:52.

– Astăzi este „Ziua Muzeului Naţional al Satului «Dimitrie Gusti»” din Bucureşti, deoarece la 17 mai 1936 acesta a fost deschis pentru public, concomitent cu întregul „Parc Herăstrău”. Muzeul Satului, înfiinţat din iniţiativa profesorului Dimitrie Gusti şi a colaboratorilor săi, este unul dintre cele mai mari muzee etnografice în aer liber din lume.

– Pe plan extern marcăm „Ziua Mondială a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale” – zi în care se celebrează crearea Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii, la data de 17 mai 1865; „Ziua Internaţională împotriva Homofobiei şi Transfobiei” – care promovează toleranţa faţă de oamenii cu o altă orientare sexuală decât cea heterosexuală; „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Hipertensiunii Arteriale” – promovată anual de Liga Mondială a Hipertensiunii, în parteneriat cu Societatea Internaţională de Hipertensiune şi cu alte organizaţii; „Ziua Internaţională a Telefonului Copilului” – marcată de reţeaua globală de servicii „Child Helpline International Foundation”, creată în 2003 și care reuneşte serviciile „telefonul copilului” din lumea întreagă, precum şi Ziua Naţională a Norvegiei – ţară în care se sărbătoreşte Ziua Constituţiei, adoptată în 1814.

– Astăzi este sărbătoarea mozaică Şavuot (Shavuot), care a început în seara zilei precedente, 16 mai. „Sărbătoarea săptămânilor” reprezintă momentul când Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai.

– Între 17-23 mai se desfășoară „Săptămâna Mondială a Siguranței Rutiere”, inițiată la nivel global de ONU, în 2007. Evenimentul va evidenția anul acesta (2021) importanța vitezei în reducerea accidentelor rutiere fatale. Ziua este o oportunitate de a lansa planul global pentru noul deceniu proclamat de acțiune pentru siguranța rutieră 2021-2030.

– În 1395 avea loc Bătălia de la Rovine – una dintre cele mai importante bătălii din istoria Țării Româneşti şi prima mare confruntare armată cu otomanii – iar în anul 1673 exploratorii Louis Joliet (canadian) și Jacques Marquette (francez) au început expediţia de cercetare a fluviului american Mississippi, pornind în două canoe din oraşul Saint Ignace, statul Michigan.

– La 17 mai 1792 s-a înființat, la New York, Bursa de pe Wall Street, cel mai important sediu al bursei mondiale, iar în 1902 arheologul grec Valerios Stais, făcând scufundări lângă o insulă din Marea Egee, a descoperit „Mecanismul de la Antikythera” – un calculator mecanic antic realizat pentru calculul pozițiilor astronomice.

– În 1923 s-a inaugurat Mormântul Ostaşului Necunoscut în „Parcul Carol” din Bucureşti, iar în 1940 Germania nazistă a ocupat capitala Belgiei, Bruxelles, în cel de-Al Doilea Război Mondial. În 1946 s-a constituit, în ţara noastră, Blocul Partidelor Democratice (BPD), alianţă electorală alcătuită din PCR, PSD, PNL – gruparea Gheorghe Tătărescu, PNŢ – aripa Anton Alexandrescu şi Frontul Plugarilor, fiecare partid păstrându-şi ideologia şi programul propriu. În 1957 filmul de desene animate „Scurtă istorie”, realizat de regizorul român Ion Popescu-Gopo, a obţinut Marele premiu „Palme d’Or” pentru scurt-metraj la Festivalul de la Cannes, din Franţa, iar în 1990 Organizația Mondială a Sănătații (OMS) a scos homosexualitatea din nomenclatorul bolilor.

– La 17 mai 1992 au început demonstrațiile în Bangkok împotriva regimului militar din Thailanda, unde 450 de oameni au fost împușcați, faptă care a dus la declanșarea democratizării țării, iar în 1995 alpinistul Constantin Lăcătuşu a devenit primul român care a atins Vârful Everest (înalt de 8.848 de metri). El a făcut parte din echipa „Himalayan Experience 8000/1995 Everest International Expedition”, împreună cu alţi 14 alpinişti din şapte ţări. În 1997 trupele rebele ale viitorului preşedinte Laurent-Désiré Kabila au intrat în Kinshasa, capitala Zairului, proclamând Republica Democrată Congo şi înlăturându-l de la putere pe dictatorul Mobutu Sese Seko, iar în 2004 liderul separatiștilor ceceni, Șamil Basaev, a revendicat atentatul comis la Groznîi, pe 9 mai, în timpul căruia a murit președintele Ceceniei, Ahmad Kadîrov, anunțând tototdată că pregătește noi atentate împotriva Rusiei.

– La 17 mai s-au născut: medicul britanic Edward Jenner, care a descoperit vaccinul antivariolic, punând bazele imunologiei moderne (1749); preotul şi medicul german în științele naturii Sebastian Kneipp (1821); poetul spaniol Jacint Verdaguer (1845); preotul român Nicolae Ivan, episcop al Vadului, Feleacului şi Clujului (1855); compozitorul şi pianistul francez Erik Satie (1866); scriitorul francez Henri Barbusse, militant comunist şi pacifist (1873); scriitoarea şi jurnalista britanică Dorothy Miller Richardson (1873); poetul, prozatorul şi publicistul român Emil Isac (1886); clericul romano-catolic român de origine austriacă Anton Durcovici, primul episcop martir din Dieceza de Iaşi (1888); chimistul norvegian Odd Hassel, laureat Nobel (1897); criticul literar român Pompiliu Constantinescu (1901); sculptorul român Romul[us] Ladea (1901); actorul francez de film Jean Gabin (1904); compozitorul, muzicologul şi profesorul român Sigismund Toduţă (1908); violonistul şi dirijorul francez de origine maghiară Végh Sándor (1912); soprana suedeză Birgit Nilsson (1918); poetul şi traducătorul român Geo [Gheorghe] V. Dumitrescu (1920); operatorul român de film Sergiu Huzum, inventatorul procedeului transtrav (1933); medicul german Ryke Geerd Hamer, care a inițiat „Noua Medicină Germanică” (1935); dramaturgul britanic Dennis Potter (1935); criticul român de film, jurnalistul şi profesorul Călin Căliman (1935); artistul, regizorul și actorul american de film Dennis Hopper (1936); sculptorul român Şerban Creţoiu (1941); graficianul român şi ilustratorul de carte Pompiliu Dumitrescu (1941); pictoriţa română Ileana Dana Marinescu, monumentalistă şi artistă decoratoare (1944); criticul muzical, compozitorul şi profesorul român Anton Dogaru (1945); editorul, criticul şi istoricul literar român Nicolae Mecu (1945); bateristul englez Bill Bruford, de la trupa britanică de rock progresiv „Yes” (1949); regizorul român de teatru și film Gelu Colceag, profesor universitar doctor (1949); actorul şi regizorul american Bill Paxton (1955); cântăreaţa, compozitoarea și instrumentista irlandeză Enya (1961); violonistul român Florin Croitoru (1969) și actriţa și scriitoarea galeză Erin Richards (1986).

– În 17 mai au murit: pictorul italian Sandro Botticelli, unul din cei mai importanţi reprezentanți ai Renașterii (1510); filosoful englez Samuel Clarke (1729); topograful şi cartograful japonez Tadataka Inō (1818); diplomatul şi omul politic francez Charles Maurice de Talleyrand (1838); lingvistul şi filologul german Friedrich [Christian] Diez (1876); preotul, pedagogul, filologul și etnograful sas transilvănean Josef Haltrich, cunoscut culegător de poveşti şi poezii populare săseşti (1886); botanistul român Florian Porcius (1906); soprana germană Lilli Lehmann (1929); compozitorul şi criticul muzical francez Paul Dukas (1935); naturalistul şi scriitorul român Paul Bujor (1952); prozatorul, traducătorul şi jurnalistul român Oscar Lemnaru (1968); economistul suedez Gunnar Myrdal, laureat Nobel (1987); teologul, istoricul şi prozatorul român Nestor Vornicescu (2000); sociologul şi publicistul român de origine maghiară Gáll Ernő (2000); fizicianul francez Pierre-Gilles de Gennes, laureat Nobel (2007); istoricul american de origine română Eugen Weber (2007); poetul, romancierul şi jurnalistul uruguaian Mario Benedetti (2009); compozitoarea şi pianista franceză Yvonne Loriod (2010); cântăreața americană Donna Summer, supranumită „regina muzicii disco” (2012); generalul şi dictatorul argentinian Jorge Rafael Videla (2013); cântăreţul american Chris Cornell, pionier al curentului grunge și solistul trupelor rock „Soundgarden”, „Audioslave” şi „Temple of the Dog” (2017) și muzicianul american de blues, chitaristul, pianistul și organistul Lucky Peterson (2020).

Septimiu Cioloboc