Oameni & Fapte- 17 noiembrie

– Este cea de-a 321-a zi a lui 2022. Au mai rămas 44 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:26 şi va apune la ora 16:47.

– În România se sărbătoreşte Ziua Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, prima structură de învăţământ destinată formării cadrelor de marină, pentru că la 17 noiembrie 1872 Ministerul de Război înfiinţa Şcoala Specială pentru Subofiţerii şi Ofiţerii din Corpul Flotilei, cu sediul la Galaţi. Este și „Ziua Națională a Copilului Prematur din România”, stabilită prin Legea numărul 189/21 august 2020, pentru a atrage atenţia asupra importanţei acţiunilor concertate ale decidenților în vederea scăderii numărului copiilor prematuri. Legea prevede ca în săptămâna care include data de 17 noiembrie, Ministerul Sănătății să prezinte în fața comisiilor de sănătate reunite ale Senatului și Camerei Deputaților un raport privind situația copiilor prematuri din România, precum și progresele înregistrate în acest domeniu. Celebrăm și „Ziua Naţională Fără Tutun”, marcată în a treia zi de joi a lunii noiembrie, pe baza unei hotărâri a Guvernului României din 13 noiembrie 2002.

– Astăzi este „Ziua Mondială a Cancerului Pancreatic”, marcată în a treia joi din noiembrie, de către Coaliția Mondială a Cancerului Pancreatic, care reunește peste 80 de organizații din peste 30 de țări și șase continente, pentru a sensibiliza cu privire la simptomele și riscurile bolii și la nevoia urgentă de detectare mai timpurie.

– Este și „Ziua Internaţională a Filosofiei”, marcată la iniţiativa UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), din anul 2002, în a treia joi din noiembrie. Manifestările (mese rotunde, conferinţe, olimpiade de filosofie, expoziţii etc.) sunt organizate prin Comisiile Naţionale pentru UNESCO şi prin Birourile Regionale.

– Este „Ziua Mondială a Prematurităţii”, marcată din 2011. Pe plan mondial se înregistrează, anual, 15 milioane de naşteri premature, cea mai importantă cauză a mortalităţii bebeluşilor şi care determină, în lume, peste un milion de decese pe an.

– Mai marcăm „Ziua Internaţională a Studenţilor”, în amintirea zilei de 17 noiembrie 1939 când ocupanţii fascişti au executat nouă studenţi patrioţi cehoslovaci, iar alţi peste 1.200 au fost trimişi în lagăre.

– La 17 noiembrie 284 d.Hr. Dioclețian era proclamat împărat al Romei de către soldații săi, iar în 1538 a avut loc prima atestare documentară a așezării românești Caracal. Situat în câmpia Romanațiului, Caracalul este plin de vestigii care dovedesc locuirea acestui ținut încă din preistorie. Prima atestare este conținută în hrisovul emis la 17 noiembrie 1538, la cancelaria de la Târgoviște a domnitorului Țării Românești Radu Vodă Paisie, fiul nelegitim al lui Radu cel Mare. Conform acestui act Radu Vodă Paisie arăta că: „am dat și am miluit pe boierul domniei mele [Radu vel Clucer (vistier)] pentru slujba pe care mi-a slujit-o, cu dreaptă slujbă [două moșii cumpărate de la] jupânița Marga din Caracal cu 30.000 aspri.”

– În 1839, la „Teatro alla Scala” din Milano, avea loc premiera operei în două acte „Oberto, Conte di San Bonifacio”, prima operă pusă în scenă a compozitorului italian Giuseppe Verdi; în 1864 s-a înfiinţat, în România, Episcopia Dunării de Jos, iar în 1869 a fost inaugurat Canalul Suez, care leagă Marea Mediterană de Marea Roşie, proiectat şi construit de francezul Ferdinand de Lesseps. Canalul are lungimea de 162 de kilometri, lăţimea de 70-125 de metri şi adâncimea de 8 metri, iar lucrălile au durat 10 ani.

– În 1872 s-a înfiinţat Şcoala Flotilei, cu sediul la Galaţi, actuala Academie Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, instituţie militară de învăţământ superior de specialitate din România, iar în 1892 s-a promulgat, prin decret regal, prima Lege pentru conservarea și restaurarea monumentelor publice din țara noastră. Legea prevedea înființarea unei Comisiuni care va lucra pe lângă Ministerul Instrucțiunii Publice. De-a lungul existenței sale (1892-1948), Comisiunea Monumentelor Istorice a avut ca principale atribuții inventarierea, clasarea, declasarea, cercetarea, restaurarea și întreținerea monumentelor.

– În 1970 inventatorul american Douglas Engelbart a căpătat patentul pentru primul mouse de calculator, iar la 17 noiembrie 1989 s-au desfășurat manifestaţiile studenţeşti de la Praga, care au marcat începutul „Revoluţiei de Catifea” în fosta Cehoslovacie, în urma căreia regimul comunist s-a prăbuşit. La 17 noiembrie 1993 s-a constituit la Haga (în Olanda) Tribunalul Penal Internaţional, pentru judecarea persoanelor considerate vinovate de grave încălcări ale dreptului umanitar internaţional în fosta Iugoslavie (comise începând din anul 1991). În 1995 a intrat în vigoare Tratatul privind limitarea forţelor convenţionale în Europa (Tratatul CFE), care a marcat, oficial, sfârşitul „Războiului Rece”, iar în 1996 a avut loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din România, când Emil Constantinescu, liderul Convenției Democrate Române, obținea 54,41% din voturi, devenind noul președinte al României.

– În 1997 a fost adoptată Legea privind ratificarea de către Parlamentul României a Cartei Europene a Autonomiei Locale, iar în anul 2003 actorul american de origine austriacă Arnold Schwarzenegger devenea guvernator al Californiei.

– La data de 17 noiembrie 2006 începeau lucrările de construcţie a Pasajului suprateran Basarab, care are o lungime de 1.450 de metri. Pasajul deţine două recorduri europene: podul hobanat este cel mai lat din Europa, având 44 de metri şi este singurul pod hobanat de pe continent pe care s-a amenajat o staţie de tramvai (cu accese la nivelul solului, unde se asigură legături la mijloace de transport în comun, metrou şi transportul feroviar).

– În 2015 Cabinetul condus de premierul Dacian Cioloş a fost învestit de Parlamentul României, cu 389 de voturi „pentru”, 115 „împotrivă” şi două voturi nule, iar la 17 noiembrie 2017 liderii Uniunii Europene au proclamat și semnat, la Göteborg (în Suedia), Pilonul European al Drepturilor Sociale, cu ocazia primului summit social al Uniunii organizat în ultimii 20 de ani. Pilonul stabilește 20 de principii și drepturi esențiale menite să asigure piețe ale forței de muncă și sisteme de asistență socială echitabile și funcționale.

– La 17 noiembrie 2018 au început protestele „Vestelor galbene” (sau „Gilets jaunes”), o mișcare politică populistă, pentru justiție economică. După ce o petiție online postată în luna mai a atras aproape un milion de semnături, demonstrațiile de masă au început pe 17 noiembrie. Protestatarii au solicitat reducerea impozitelor pe combustibili, reintroducerea impozitului de solidaritate asupra averii, creșterea salariului minim, punerea în aplicare a referendumurilor privind inițiativa cetățenilor și demisia președintelui Franței, Emmanuel Macron, și cea a guvernului său. Creșterea prețurilor la combustibili a fost motivul care a declanșat demonstrațiile, iar vestele galbene de înaltă vizibilitate, pe care legea franceză le-a cerut tuturor șoferilor să le aibă în vehicule și să poarte în timpul urgențelor, au fost alese ca „un fir unificator și apel la arme”. Protestele au implicat demonstrații și blocarea drumurilor și a depozitelor de combustibil, unele proteste transformându-se în revolte majore. Întrucât „Vestele galbene” au câștigat o atenție internațională, protestatarii din multe locuri ale lumii – unii cu nemulțumiri similare, alții cu revendicări diferite – au folosit simbolul vestei galbene.

– În 17 noiembrie s-au născut: împăratul roman Vespasian, iniţiatorul „vespasienelor” – primele latrine publice (9 d.Hr.); pictorul italian Agnolo Bronzino (1503); bucătarul şi cofetarul francez Nicolas Appert, inventatorul metodei de păstrare a alimentelor prin închiderea ermetică în ambalaj (1749); matematicianul şi astronomul german Ferdinand Möbius (1790); astronomul şi geodezul român Constantin Căpităneanu (1844); neurologul francez de origine poloneză Joseph Babiński (1857); pianistul, compozitorul şi dirijorul român de origine italiană Enrico Mezzetti (1870); feldmareșalul britanic Bernard Law Montgomery (1887); fizicianul român Ștefan Vencov (1899); sculptorul român Constantin Baraschi (1902); fizicianul maghiar Eugene Wigner, laureat Nobel (1902); industriaşul japonez Soichiro Honda, fondatorul companiei de motociclete şi automobile „Honda Motor” (1906); istoricul român de etnie maghiară Ladislau Bányai (1907); baritonul român Şerban Tassian (1909); actriţa română Corina Constantinescu, mama actriţei Ioana Pavelescu (1919); teologul şi istoricul francez Olivier Clément (1921); artista decoratoare română Florica Vasilescu (1922); cântăreaţa de operă austro-suedeză Margareta Sjöstedt (1923); actorul american Rock Hudson (1925); dirijorul australian Sir Charles Mackerras (1925); ÎPS Antonie Plămădeală, teolog român și fost arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului (1926); soprana română Teodora Lucaciu (1928); istoricul literar, editorul şi jurnalistul român George Muntean (1932); criticul român de film George Littera (1941); regizorul, actorul, scriitorul şi producătorul american de film Martin Scorsese (1942); actorul şi regizorul american de film Danny DeVito (1944); politicianul algerian Abdelmadjid Tebboune, preşedintele Algeriei (1945); actriţa de film, regizoarea, scenarista și scriitoarea franceză Sophie Marceau (1966) și actriţa canadiană Rachel McAdams (1978).

– La 17 noiembrie au murit: filosoful italian Giovanni Pico della Mirandola (1494); Maria I Tudor, regină a Angliei şi Irlandei (1558); filosoful german Jakob Böhme (1624); arhitectul, matematicianul și omul de știință italian Tito Livio Burattini (1681); scriitorul francez Alain René Lesage, cel mai reprezentativ autor de comedii al epocii (1747); ţarina Ecaterina cea Mare a Rusiei (1796); reformatorul social şi filantropul englez Robert Owen (1858); scriitoarea română Dora D’Istria, nepoata domnitorului muntean Grigore al IV-lea Ghica (1888); teologul greco-catolic, istoricul, publicistul şi oratorul român Augustin Bunea, continuator al ideilor Şcolii Ardelene (1909); sculptorul și graficianul francez Auguste Rodin (1917); statisticianul american de naţionalitate germană Herman Hollerith, autorul primei maşini de calculat (1929); zoologul american Raymond Pearl, fondatorul biometriei (1940); poeta şi prozatoarea română Magda Isanos (1944); biologul român Emil Racoviță, fondatorul biospeologiei şi explorator al Antarticii (1947); scriitorul și istoricul român George Murnu (1957); compozitorul, dirijorul şi folcloristul brazilian Heitor Villa-Lobos (1959); gazetarul, poetul şi teologul român Daniil Teodorescu (1962); actorul român Constantin Rauţchi (1984); inginerul constructor, poetul, scriitorul și disidentul român Gheorghe Ursu (asasinat în 1985); graficianul român de etnie maghiară Erdös Imre Pál, care a supravieţuit după ce a trecut prin opt lagăre naziste (1987); fizicianul american Robert Hofstadter (1990); criticul şi istoricul literar român Anton Cosma (1991); economistul şi sociologul român Roman Moldovan (1996); fizicianul francez Louis Néel, laureat Nobel (2000); cântăreţul american de muzică country Don Gibson (2003); fotbalistul maghiar de renume mondial Puskás Ferenc (2006); cântăreţul american de rhythm & blues Billy Scott (2012); scriitoarea britanică Doris Lessing, câştigătoare a Premiului Nobel (2013) și creatorul franco-tunisian de modă haute couture Azzedine Alaïa (2017).

Septimiu Cioloboc