Oameni & Fapte – 18 ianuarie
Publicat de radiomures, 18 ianuarie 2017, 06:00
– Este cea de-a 18-a zi a lui 2017. Au rămas 347 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:59 şi va apune la ora 17:05.
Oameni & Fapte
– Astăzi începe „Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor”, o manifestare religioasă organizată la iniţiativa Consiliului Mondial al Bisericilor. Se desfăşoară, anual, între 18-25 ianuarie (în emisfera nordică) sau la Rusalii (în emisfera sudică), având convingerea că rugăciunea comună este absolut necesară pentru a face vizibilă unitatea Bisericii lui Hristos. Această săptămână e una dintre cele mai vechi expresii ale „ecumenismului spiritual”.
– La 18 ianuarie 1535 conchistadorul spaniol Francisco Pizzaro semna actul de întemeiere a oraşului Lima, actuala capitală a statului Perú, căruia i-a dat numele de „Ciudad de Los Reyes” („Oraşul Regilor”), capitala pământurilor cucerite de el pentru Coroana Spaniei. În anul 1733 a fost adus, la o grădină zoologică din Boston, primul urs polar prezentat public vreodată în SUA.
– În 18 ianuarie 1799 francezul Louis-Nicolas Robert a căpătat brevetul pentru prima instalație de produs hârtie din lume, iar în 1821 s-a încheiat regimul fanariot în Ţara Românească, prin moartea lui Alexandru Şuţu, ultimul domn fanariot din Muntenia. Tot pe 18 ianiarie 1821 începea, în Ţara Românească, Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. Marii boieri Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica și Barbu Văcărescu, membri ai Comitetului de Oblăduire, dar și ai Eteriei, au încheiat atunci o înțelegere cu Tudor Vladimirescu, prin care i-au făgăduit slúgerului tot sprijinul pentru ridicarea poporului la luptă.
– În 1844, la Iaşi, a avut loc premiera comediei „Iorgu de la Sadagura”, piesă în trei acte, prima scriere dramatică originală a lui Vasile Alecsandri, considerată piatra de temelie a dramaturgiei româneşti, iar în anul 1847 compozitorul şi pianistul maghiar Fránz Liszt a concertat, tot la Iași, în casa vistiernicului Alecu Balș, unde a făcut cunoştinţă cu Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi şi Costache Negri.
– În 1860 s-a înființat Liceul „Gheorghe Lazăr” din București, azi Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, iar în anul 1871 Wilhelm I era proclamat primul împărat al Germaniei, în „Sala Oglinzilor” de la Palatul Versailles (Franța) spre sfârșitul războiului franco-prusac. Imperiul este cunoscut sub numele de al Doilea Reich al germanilor.
– Pe 18 ianuarie 1878 matematicianul, sociologul şi omul politic liberal român Spiru Haret îşi lua doctoratul în matematici la Sorbona, cu teza de mecanică cerească, devenită celebră, „Asupra invariabilităţii axelor mari ale orbitelor planetare”, fiind astfel cel dintâi român doctor în matematici la renumita universitate. În anul 1879, la Teatrul Naţional din Bucureşti, a avut loc premiera comediei „O noapte furtunoasă”, de Ion Luca Caragiale.
– La 18 ianuarie 1887 chimistul român Lazăr Edeleanu reușea prima sinteză a amfetaminei la Universitatea „Friedrich-Wilhelms” din Berlin, substanță cunoscută în medicină sub numele de benzedrină, cu o importantă acțiune stimulatoare asupra sistemului nervos. În 1911 americanul Eugene Burton Elly, pilotând un avion „Curtiss”, reuşea prima aterizare pe puntea unei nave, cuirasatul „USS Pennsylvania”.
– În ziua de 18 ianuarie 1919 afaceristul britanic Walter Owen Bentley a fondat compania de automobile „Bentley Motors” și tot atunci au început lucrările Conferinţei de Pace de la Paris, la care a participat şi o delegaţie română, formată din Ion I. C. Brătianu, Alexandru Vaida-Voievod, Constantin Angelescu, Victor Antonescu ş.a). Au fost elaborate textele tratatelor de pace dintre ţările învingătoare în Primul Război Mondial (printre care şi România) şi ţările învinse (Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria şi Turcia). Din perspectivă românească, Conferinţa a avut o semnificaţie deosebită pentru că, prin sistemul tratatelor semnate cu ţările învinse, se recunoştea şi se consacra pe plan internaţional unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România.
– În 1941, pe teritoriul Transilvaniei de Nord-Est, ocupat de Ungaria prin Dictatul de la Viena, s-a dispus, printr-o ordonanță, ca numele românești să fie scrise cu grafie maghiară în toate actele de stare civilă, iar între 18 şi 19 ianuarie 1947 ziarul românesc „Dreptatea” publica apelul „Către naţiune”, al Partidului Naţional Ţărănesc, în care se lua atitudine împotriva măsurilor antidemocratice iniţiate şi promovate de guvernul Dr. Petru Groza, precum: epurarea în rândul funcţionarilor de stat, suprimarea presei, încălcarea legilor ţării, a drepturilor individuale şi colective ale poporului român și nerespectarea angajamentelor internaţionale asumate.
– La data de 18 ianuarie 1977 s-a descoperit, în SUA, că misterioasa boală a legionarilor este cauzată de o bacterie denumită astăzi „Legionella”, iar în 1997 exploratorul polar, fotograful şi scriitorul norvegian, Børge Ousland reuşea să traverseze pe jos, de unul singur, fără niciun ajutor, continentul antarctic, ajungând la baza neo-zeelandeză Scott. El a plecat în expediţie la 14 noiembrie 1996, de pe insula Berkner, şi a parcurs 2.829 de kilometri în două luni şi patru zile.
– În 1999 peste 10.000 de ortaci din Valea Jiului au pornit spre București, în cea de-a Cincea Mineriadă și tot atunci avea loc, la București, inaugurarea Centrului de Formare Diplomatică și Relații Internaționale, cu scopul de a produce „diplomați eficienți și funcționari al căror singur partid este România”, cum declara ministrul de Externe de la acea vreme, Andrei Pleșu.
– În anul 2002 primarii oraşelor Calafat (din România), Vidin (din Bulgaria) şi Zaicear (din Serbia) au semnat, la Vidin, documentele de înfiinţare ale Asociaţiei de colaborare transfrontalieră „Dunărea 21”, prima euro-regiune înfiinţată în Balcani. Aceasta cuprinde aşezări urbane şi rurale din zonele riverane Dunării, a căror activitate se desfăşoară pe domenii precum cultura şi educaţia, dezvoltarea economică, sport, turism şi acţiuni ale tineretului, ecologie, agricultură, sănătate şi protecţie socială. Pe 18 ianuarie 2005 compania aviatică europeană „Airbus” a lansat, la Toulouse (în Franța), avionul „A380”, cel mai mare avion din lume, destinat transportului civil.
– La 18 ianuarie s-au născut: scriitorul și filosoful francez Montesquieu (1689); fizicianul și matematicianul danez Ludvig Lorenz (1829); compozitorul și pianistul francez Emmanuel Chabrier (1841); scriitorul şi dramaturgul român Ioan Slavici (1848); fizicianul și matematicianul austriac Paul Ehrenfest (1880); pictorul român Ștefan Dimitrescu (1886); actorul american Oliver Hardy, celebru prin seria filmului „Stan şi Bran” (1892); prozatorul și jurnalistul român Filip Brunea-Fox (1898); lingvistul român Dimitrie Găzdaru, fondator de școală lingvistică în Argentina (1897); actorul american Cary Grant (1904); poetul şi dramaturgul Nicu Caranica (1911); fizicianul român Paul C. Petrescu (1915); liderul comunist spaniol Santiago Carillo (1915); politicianul român Silviu Brucan (1916); politicianul nord irlandez John Hume, laureat al Premiului Nobel (1937); actorul și regizorul american Kevin Costner (1955); scriitorul, poetul și criticul literar maghiar Ágócs Sándor (1957); actrița română Carmen Tănase (1961); fotbalistul român Bogdan Lobonț (1978) şi actrița americană Sarah Gilman (1996).
– În 18 ianuarie au murit: scriitorul eclesiastic maghiar Ács Mihály, tatăl (1708); Alexandru Suțu, ultimul domn fanariot din Țara Românească (1821); fizicianul francez Antoine César Becquerel, laureat Nobel (1878); scriitorul englez Rudyard Kipling, câștigător al Premiului Nobel (1936); istoricul și folcloristul român Mihai Costăchescu (1953); teologul, filozoful și scriitorul român de origine germană Karl Kurt Klein (1971); filologul român Marian Papahagi, director al Centrului Cultural Român de la Roma (1999); poetul român Grigore Vieru (2009) și cântărețul și compozitorul român Cristian Pațurcă, autorul „cântecelor golanilor” intonate de mii de oameni în timpul manifestaţiei din „Piaţa Universităţii” în 1990 (2011).
Septimiu Cioloboc
