Oameni & Fapte – 19 august

– Este cea de-a 232-a zi a lui 2020. Au rămas 134 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:25 şi va apune la ora 20:24.

– Azi este „Ziua Mondială Umanitară” (sau „Ziua Mondială pentru Asistenţă Umanitară”), dedicată recunoaşterii activităţii depuse de personalul umanitar şi a acelora care şi-au pierdut viaţa muncind pentru cauze umanitare. Stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 şi marcată pentru prima oară în august 2009, ziua aminteşte de data la care trimisul special al ONU în Irak, brazilianul Sergio Vieira de Mello, şi 21 de colegi ai săi au fost ucişi în atentatul de la sediul ONU din Bagdad, în anul 2003. Sergio Vieira de Mello şi-a dedicat întreaga viaţă activităţii umanitare, în cadrul diverselor misiuni ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, deservind unele dintre cele mai dificile situaţii umanitare din lume.

– Este și „Ziua Mondială a Fotografiei”, iniţiată în 2009 de fotograful australian Korske Ara. Ziua marchează inventarea, de către francezii Louis Jacques Mande Daguerre şi Joseph Nicéphore Niépce, a procedeului de realizare fotografiei prin „daghereotipie”. La 9 ianuarie 1839, invenţia era prezentată Academiei Franceze de Ştiinţe, iar Louis Daguerre a obţinut brevetul. Câteva luni mai târziu, pe 19 august 1839, guvernul francez a cumpărat brevetul, anunţând invenţia ca fiind un cadou „gratuit pentru lume”. Tot azi este Ziua Naţională a statului Afganistan, unde se aniversează proclamarea republicii din 1919.

– La 19 august 1316 regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, a acordat Clujului statutul de oraș liber regal, scoțându-l din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia, iar în 1792 Prusia a invadat Franța revoluționară. În anul 1916 Bulgaria a declarat război României – în cadrul primei conflagraţii mondiale, după ce, cu cinci zile înainte, la 14 august, România declarase război Austro-Ungariei.

– În 1919 s-a semnat tratatul de la Rawalpindi, prin care Marea Britanie a recunoscut independența Afganistanului, iar la data de 19 august 1920, în cadrul unei solemnităţi la Palatul Artelor, aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertăţii), Guvernul francez decora oraşul Bucureşti cu cea mai înaltă distincţie militară, „Crucea de război”, prin mareşalul francez Joseph Joffre – eroul de la Marna – sosit în capitala României cu o zi mai devreme.

– În anul 1954 Congresul American a votat legea Humphrey-Buler, privind controlul activității comuniste, faptă care a dus la interzicerea Partidului Comunist American, iar la 19 august 1958 săritoarea în înălțime Iolanda Balaş a cucerit, pentru România, primul titlu european la atletism, în cadrul Campionatului European de la Stockholm (din Suedia), desfășurat în perioada 19-22 august 1958.

– În 1960 URSS a lansat misiunea spațială „Sputnik 5”, având la bord căţeii Belka și Strelka, un iepure, 40 de șoareci, doi șobolani, muşte și numeroase plante. Capsula spațială s-a întors pe pământ a doua zi, toate animalele fiind vii și sănătoase. „Sputnik 5” a fost o misiune spaţială sovietică fără echipaj uman. Experimentul cu animalele și plantele făcea parte dintr-un îndelungat ciclu de cercetări, care avea drept scop verificarea sistemelor de asigurare a vieţii în condiţii de imponderabilitate şi de cercetare a stării organismului viu în Cosmos.

– În 19 august 1963 Radio „Deutsche Welle” a difuzat prima sa emisiune în limba română, însă, după aproape o jumătate de secol, la 1 ianuarie 2012, programul radio şi-a încetat activitatea. În intervalul 19-30 august 1974 s-a desfăşurat, la Bucureşti, în prezenţa secretarului general al Organizației Naţiunilor Unite – Kurt Waldheim, Conferinţa Mondială a Populaţiei, organizată de ONU și la care au participat 5.000 de delegaţi din 133 de ţări.

– La 19 august 1983 s-a inaugurat cel de-al treilea tronson al primei magistrale a metroului din București (pe traseul „Eroilor” – „Industriilor”), cu o lungime de 7,8 kilometri. S-au încheiat, astfel, lucrările la prima magistrală, în lungime totală de 27 de kilometri. În anul 1989, la picnicul Pan-European de lângă orașul maghiar Sopron, peste 600 de cetățeni est germani au fugit în Occident, cu ajutorul maghiarilor, faptă care a marcat sfârșitul Republicii Democrate Germane.

– Între 19-22 august 1991 a avut loc un puci eşuat al forţelor conservatoare din URSS împotriva preşedintelui sovietic Mihail Gorbaciov, faptă care a întărit poziţia forţelor reformatoare grupate în jurul lui Boris Elţîn, iar la data de 19 august 2004 compania multinațională Google a fost lansată pe piața bursieră.

– În 2005 China și Rusia au început primele exerciții militare comune în așa-numita „Misiune de Pace 2005”. Exercițiile vor dura opt zile și vor simula invadarea unei țări imaginare, în zona Vladivostokului și a regiunii chineze Shandong.

– În 19 august s-au născut: poetul, criticul literar și dramaturgul englez John Dryden (1631); astronomul britanic John Flamsteed, care a organizat Observatorul Astronomic de la Greenwich (1646); matematicianul englez Brook Taylor (1685); mineralogul și chimistul suedez Johan Gottlieb Gahn, care a descoperit manganul (1745); poetul și șansonetistul francez Pierre-Jean de Béranger (1780); medicul și naturalistul român de origine cehă Iacob Cristian Stanislav Cihac (1800); avocatul şi omul politic român Ioan Raţiu, fondator și președinte al Partidului Naţional Român, deținut politic (1828); chimistul german Julius Lothar Meyer (1830); constructorul de avioane și pilotul american Orville Wright (1871); compozitorul, violonistul, pianistul, dirijorul și pedagogul român George Enescu (1881); creatoarea franceză de modă Gabrielle [Coco] Chanel (1883); inginerul constructor român Emil Prager, specialist în betonul armat (1888); inginerul electromecanic român Ștefan Nădășan, întemeietorul şcolii româneşti de încercarea materialelor (1901); scriitorul polonez Jerzy Andrzejewski (1909); inginerul german de origine greacă John Argyris, autorul metodei elementelor finite (1913); fiziciana și profesoara română Margareta Giurgea (1915); pictorul român Vasile Brătulescu (1916); pilotul englez de automobilism Formula 1 Dennis Poore (1916); scenaristul, regizorul și producătorul american de film Gene Roddenberry (1921); fizicianul american de origine canadiană Willard Sterling Boyle, coinventator al laserului cu rubin, autor al senzorului CCD și laureat al Premiului Nobel (1924); inginerul electrotehnician şi profesorul român Andrei Ţugulea, specialist în parametrii tranzitorii în circuitele electrice (1928); sculptorul român Mircea Ștefănescu (1929); neurologul și profesorul german de origine română Ion N. Petrovici (1929); scriitorul american Frank McCourt, laureat al Premiului Pulitzer (1930); prozatorul, dramaturgul, scenaristul şi publicistul român Dumitru Radu Popescu (1935); scriitoarea germană Barbara Bronnen, fiica scriitorului Arnolt Bronnen (1938); actrița americană de film și televiziune Diana Muldaur (1938); cântăreţul, chitaristul, compozitorul şi actorul american Johnny Nash (1940); inginerul chimist român Mircea Desideriu Banciu, specialist în sinteza organică şi mecanisme de creaţie (1941); cântăreţul american de gospel, pianistul, compozitorul și aranjorul Edwin [Reuben] Hawkins (1943); vocalistul şi compozitorul britanic de muzică rock Ian Gillan, membru al trupelor rock „Deep Purple” și „Ian Gillan Band” (1945); omul politic democrat și fostul președinte american Bill Clinton (1946); criticul, istoricul literar și editorul român Ioan Adam (1946); graficianul român Aurel Bulacu (1947); antrenorul suedez de fotbal Tommy Söderberg, fost selecționer al Suediei (1948); scriitorul român şi realizatorul de emisiuni de televiziune Radu Anton Roman (1948); pictorul român Ştefan Pelmuş (1949); chitaristul și compozitorul englez de muzică rock John Deacon, membru al trupei rock „Queen” (1951); actorul și regizorul american Jonathan Frakes (1952); compozitorul și textierul argentinian Gustavo Santaolalla (1952); pilotul argentinian de automobilism Formula 1 Oscar Larrauri (1954); fotbalistul și antrenorul italian Cesare Prandelli (1957); regizoarea, coregrafa, interpreta, scenarista și autoarea dramatică română Beatrice Rancea (1961); cântărețul, compozitorul și textierul suedez Joey Tempest, membru al formației rock „Europe” (1963); tenorul sud-african Johan Botha (12965); actorul american Kevin Dillon (1965); rapperul american Nate Dogg (1969); actorul american de etnie canadiană Matthew Perry (1969); rapperul american Fat Joe (1970); fotbalistul portughez João Pinto (1971); portarul argentinian de fotbal Roberto Abbondanzieri (1972); fotbalistul italian Marco Materazzi (1973); pilotul german de automobilism Formula 1 Nico Hülkenberg (1987) și fotomodelul și manechinul german de origine etiopiană Sara Nuru (1989).

– La 19 august au murit: împăratul roman Caesar Octavianus Augustus, primul împărat din istoria Romei antice (14 d.Hr.); arhitectul italian Andrea Palladio (1580); pictorul flamand Frans Snyders (1657); matematicianul, fizicianul, scriitorul și filosoful francez Blaise Pascal (1662); episcopul român Atanasie Anghel, mitropolit ortodox al Bălgradului și primul episcop greco-catolic român (1713); arhitectul și inginerul artilerist german Balthasar Neumann (1753); mineralogul și chimistul suedez Axel Fredrik Cronstedt, care a descoperit nichelul (1765); astronomul și matematicianul francez Jean-Baptiste Joseph Delambre (1822); chimistul francez Charles Frederic Gerhardt (1856); zoologul american Spencer Fullerton Baird (1887); pictorul, graficianul și pedagogul român Theodor Aman (1891); pictorul francez William-Adolphe Bouguereau (1905); poetul turc Tevfik Fikret (1915); poetul, folcloristul şi traducătorul român Andrei Bârseanu (1922); compozitorul, muzicologul, folcloristul, criticul şi teoreticianul spaniol Felipe Pedrell, fondator al şcolii naţionale muzicale spaniole (1922); coregraful, regizorul și impresarul rus de balet Serghei Diaghilev (1929); poetul și dramaturgul spaniol Federico Garcia Lorca (1936); inginerul francez Marcel Schlumberger, promotor al prospecțiunii electrice petroliere (1953); clericul romano-catolic român de etnie maghiară Győző Simon Macalik, episcop auxiliar al Diecezei de Alba Iulia, deținut politic (1953); inventatorul, scriitorul, editorul și publicistul american Hugo Gernsback (1967); fizicianul și astrofizicianul american de origine ucraineană George Gamow (1968); medicul cardiolog român Aurel Moga (1977); comediantul american Julius Henry „Groucho” Marx (1977); matematicianul român Octav Onicescu (1983); chimistul american Linus Carl Pauling, laureat Nobel (1994); inginerul şi muzicianul francez Pierre Schaeffer, creator al muzicii concrete, pionier şi veteran al radioului (1995); scriitorul, publicistul, scenaristul și producătorul român de film Mircea Sântimbreanu (1999); teologul ortodox român, filosoful, matematicianul și profesorul Andrei Scrima (2000); lingvistul român Emanuel Kant Vasiliu (2001); sculptorul abstract spaniol Eduardo Chillida (2002); ziarista sportivă Doina Stănescu, fostă jucătoare de tenis de câmp şi campioană naţională (2004); politicianul zambian Levy Mwanawasa, fost președinte al Zambiei (2008); regizorul chilian de film Raoul Ruiz (2011); romanciera, nuvelista, autoarea dramatică şi eseista franceză Catherine Lépront (2012); regizorul de film, producătorul, actorul şi scenaristul britanic Tony Scott (2012); politicianul și omul de afaceri român Dinu Patriciu (2014); poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (2014); compozitorul, orchestratorul şi instrumentistul român Adrian Enescu (2016); scriitorul, dramaturgul, scenaristul și eseistul polonez Janusz Głowacki (2017); poetul, prozatorul și publicistul român Mircea Țuglea (2017); actorul afro-american de comedie Dick Gregory (2017); artista păpuşară, regizoarea și profesoara română Margareta Niculescu (2018); lingvistul și profesorul român Marius Sala, doctor docent în filologie (2018); cântăreaţa maliană Khaira Arby, supranumită „privighetoarea din Timbuktu” (2018) și inventatorul elvețian René Le Coultre, autorul ceasurilor de mână cu cuarţ și unul dintre fondatorii Centrului de Orologerie Electronică din Neuchâtel (2018).

Septimiu Cioloboc