Oameni & Fapte – 19 mai

– Este cea de-a 139-a zi a lui 2021. Au rămas 226 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:43 şi va apune la ora 20:54.

– Azi marcăm „Ziua Internaţională a Medicului de Familie”, stabilită în 2010 de organismul profesional internaţional al medicilor de familie – WONCA și „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Bolilor Inflamatorii Intestinale”, iar în România se sărbătorește „Ziua Pictorilor”, celebrată în cinstea zilei de naştere a lui Ion Ţuculescu (19 mai 1910) pictor reprezentativ pentru spiritul românesc.

– La 19 mai 1499 Caterina de Aragon, viitoare regină a Angliei, se căsătorea, prin procură, cu Arthur Tudor, Prinț de Wales. Prin procură deoarece Caterina avea 13 ani, iar Arthur numai 12. În 1536 Anne Boleyn, cea de-a doua soție a regelui Henric al VIII-lea al Angliei și mama viitoarei regine Elisabeta I, a fost executată în Turnul Londrei pentru un presupus adulter, trădare şi incest cu fratele ei George.

– În ziua de 19 mai 1643 Spania încasa lovitura de graţie în Războiul de Treizeci de Ani: trupele franceze, aflate sub comanda Prințului de Condé, învingeau decisiv forțele spaniole în Bătălia de la Rocroi, marcând sfârșitul simbolic al Spaniei și începutul hegemoniei franceze. Aceasta este cea mai grea înfrângere din istoria armatei spaniole. În 1737 episcopul greco-catolic Ioan Inocenţiu Micu, inițiator al luptei politice a românilor din Transilvania pentru ridicarea acestora la statutul de naţiune politică, şi-a stabilit reşedinţa („a descălecat”) la Blaj, unde a ridicat clădiri şcolare, o mănăstire şi o catedrală.

– În 1802 împăratul francez Napoleon Bonaparte fonda „Légion d’Honneur” („Legiunea de onoare”), cea mai înaltă distincție civilă și militară franceză, pentru a recompensa talente excelente și mari virtuți. La 19 mai 1922 apărea „Organizația de Pionieri” a Uniunii Sovietice, iar în anul 1952 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Geriatrie, care, din 1974, se numeşte Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan”, pentru că, în perioada 1958-1988, a fost condus de academicianul cu acelaşi nume.

– În 1971 Uniunea Sovietică lansa în Cosmos sonda spaţială „Mars 2”, iar la 19 mai 1979 a fost publicat Decretul privind stabilirea orei oficiale de vară pe teritoriul României.

– La 19 mai 1997 Curtea Supremă de Justiţie a României a reabilitat 21 de intelectuali, printre care Constantin Noica, Vladimir Streinu, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Alexandru O. Teodoreanu și Nicolae Steinhardt, acuzaţi pentru „crimă de uneltire contra ordinii sociale” şi „crimă de trădare de patrie”. Cei 21 au fost condamnaţi în 1960 la pedepse cuprinse între 7 ani de închisoare şi 25 de ani de muncă silnică, plus confiscarea totală a averii. Inculpaţii au fost acuzaţi, între altele, că au citit cărţi şi manuscrise de filosofie ale unor români „de dincolo”.

– La 19 mai 2005 Partidul Social Democrat din România (PSD) devenea membru cu drepturi depline al Partidului Socialiştilor Europeni (PES), iar în 19 mai 2007 a avut loc primul referendum naţional privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. La acea dată 78,1% dintre cetăţenii prezenţi la vot (circa 4 milioane) au fost împotriva demiterii, iar 21,9% pentru.

– În anul 2012 disidentul orb chinez Chen Guangcheng a plecat, cu tot cu familie, în Statele Unite ale Americii, punând capăt disputei diplomatice dintre cele două superputeri, iar în ziua de 19 mai 2009 o echipă de cercetători condusă de paleontologul norvegian Jørn H. Hurum a publicat cea dintâi descriere a scheletului fosilizat al unei maimuțe, schelet vechi de 47 de milioane de ani şi despre care se crede că reprezintă veriga lipsă în evoluția rasei umane.

– În 19 mai s-au născut: pictorul flamand Jacob Jordaens (1593); filosoful german Johann Gottlieb Fichte (1762); mitropolitul greco-catolic Victor Mihaly [de Apşa], mitropolit al Blajului (1841); geograful şi scriitorul francez Roland Bonaparte (1858); publicistul român Iuliu Moisil (1859); soprana australiană de origine scoţiană Nellie Melba (1861); generalul şi omul politic turc Mustafa Kemal Atatürk, primul preşedinte al Republicii Turcia şi fondatorul statului modern turc (1881); sculptorul român Ion Jalea (1887); politicianul vietnamez Hồ Chí Minh, preşedinte al Republicii Democrate Vietnam şi fondator al Partidului Comunist din Indochina (1890); scriitorul rus Konstantin Paustovski (1892); poetul şi prozatorul român H.[aimovici] Bonciu (1893); istoricul și genealogistul român George D. Florescu (1893); violoncelistul, dirijorul şi compozitorul italian Enrico Mainardi (1897); publicistul şi filosoful politic italian Julius Evola (1898); scriitorul rus Leonid Leonov (1899); pictorul şi profesorul român Nicolae Popa (1901); pictorul, biologul şi medicul român Ion Ţuculescu (1910); biologul austriaco-englez Max Perutz, laureat al Premiului Nobel (1914); desenatorul şi graficianul român Eugen Drăguţescu (1914); compozitorul, muzicologul și profesorul român Mircea Chiriac (1919); dictatorul cambodgian Pol Pot (1925); sculptorul şi ceramistul român Patriciu [Patrick] Mateescu (1927); actorul român Cornel Vulpe (1930); scriitoarea, jurnalista şi profesoara mexicană Elena Poniatowska, laureată a Premiului Cervantes (1932); muzicianul britanic Herbie Flowers, specializat în chitară bass, contrabas și tubă (1938); artistul decorator român Dionisie Popa (1938); scenarista americană, regizoarea şi producătoarea Norah Ephron (1941); medicul veterinar, inginerul zootehnist și economistul român Alexandru Bogdan Vițălaru (1941); sculptorul francez de origine română Ion Condiescu (1943); actorul american de origine engleză Peter Mayhew (1944); cântărețul și compozitorul englez Pete Townshend, membru fondator al formaţiei rock „The Who” (1945); actorul italian de film, regizorul și scenaristul Michele Placido (1946); programaturul canadian James Arthur Gosling, specialist în calculatoare și cunoscut ca părintele limbajului de programare Java (1955); actorul român şi prezentatorul de televiziune Florin Busuioc (1962); economistul, bancherul și politicianul lituanian Gitanas Nausėda, actual președinte al Lituaniei (1964); actriţa de film şi cântăreaţa uruguayană Natalia Oreiro (1977) și fotomodelul american Leah Stanley (1989).

– În 19 mai au murit: filosoful şi savantul olandez Isaac Beeckman (1637); scriitorul și omul politic cubanez José Martí, unul dintre conducătorii răscoalei anti-spaniole și fondator al Partidului Revoluţionar Cubanez (1895); scriitorul polonez Bolesław Prus (1912); pictorul simbolist elveţian Ferdinand Hodler (1918); poetul român George Petcu (1939); prozatorul, traducătorul şi publicistul român T. C. Stan (1940); compozitorul american Charles Ives (1954); romancierul polonez Tadeusz Breza (1970); prozatorul român I.[on] Dongorozi, autor de manuale şcolare (1975); ziarista şi editoarea americană Jacqueline Kennedy Onassis, soția președintelui american John F. Kennedy (1994); dramaturgul, publicistul, prozatorul, eseistul, romancierul şi scenaristul român Paul Anghel (1995); inginerul geofizician român Marius Petre Visarion (2006); fostul premier irlandez Garret FitzGerald (2011); pilotul australian de automobilism „Formula 1” Jack Brabham (2014); fotojurnalistul american Stanley Greene, unul dintre marii fotografi de război din lume, de cinci ori laureat al World Press Photo (2017) și istoricul și profesorul britanico-american Bernard Lewis, specialist în cercetarea islamului (2018).

Septimiu Cioloboc