Oameni & Fapte – 19 octombrie

Publicat de radiomures, 19 octombrie 2015, 08:54

– La data de 19 octombrie 202 î.Hr. armatele conduse de Scipio Africanul, proconsul Republicii Romane, i-a învins pe cartaginezii lui Hannibal în Bătălia de la Zama (astăzi localitate în nordul Tunisiei), punând capăt celui de-al Doilea Război Punic. În 1469 regele Ferdinand al II-lea de Aragon s-a însurat, la Valladolid, cu Isabella de Castilia, fapt care a dus la formarea Spaniei și transformarea acestui regat într-o superputere mondială.

– În ziua de 19 octombrie 1781 trupele britanice ale Lordului Cornwallis capitulau în Yorktown (statul american Virginia), în fața generalului american George Washington. Capitularea marchează victoria americanilor în Războiului de Independență, guvernul britanic recunoscând apoi, de facto, independenţa celor 13 colonii faţă de metropolă. În anul 1813 armatele franceze conduse de împăratul Napoleon Bonaparte au fost înfrânte de cele ale Rusiei, Prusiei, Austriei și Suediei în Bătălia de la Leipzig, supranumită „Bătălia Națiunilor”.

– La 19 octombrie 1865 un grup de bancheri englezi, francezi şi austrieci concesiona dreptul de a înfiinţa la Bucureşti o bancă de scont şi emisiune monetară, având un capital de 25 milioane de lei-aur. La scurtă vreme i s-a retras privilegiul de emisiune, operaţiunile bancare continuând sub numele de Banca României. În anul 1869 s-a inaugurat oficial linia ferată Bucureşti-Giurgiu. Primul tren a plecat din Gara Filaret, cea dintâi gară a Bucureştilor, inaugurată în aceeaşi zi de 19 octombrie, dată ce marchează actul de naştere a Căilor Ferate Române. Cel dintâi tren românesc avea o locomotivă şi trei vagoane, dispunea de 100 de locuri, măsura 37 de metri şi cântărea în jur de 30 de tone.

– Primul antibiotic capabil să vindece tuberculoza, streptomicina, a fost izolat în 19 octombrie 1943 de cercetătorii de la Universitatea Rutgers din statul american New Jersey. La data de 19 octombrie 1984 preotul catolic polonez Jerzy Popiełuszko a fost răpit, torturat şi apoi asasinat de membri ai poliţiei politice din Polonia. El era unul dintre cei mai cunoscuţi dizidenţi anticomunişti polonezi, susţinător al mişcării sindicale „Solidaritatea”, devenind simbol al luptei anticomuniste din ţara sa.

– În anul 1988 izbucnea criza politică din fosta Iugoslavie, fapt care a marcat începutul procesului de dezintegrare a fostei federații iugoslave, iar la data de 19 octombrie 2003 Papa Ioan Paul al II-lea o beatifica pe Maica Tereza, într-o slujbă solemnă ce a avut loc în Piaţa „Sfântul Petru” din Roma, slujbă la care au participat peste 300.000 de pelerini.

– La 19 octombrie s-au născut: filosoful umanist italian Marsilio Ficino (1433); medicul și scriitorul englez Thomas Browne (1605); poetul englez Leigh Hunt (1784); inventatorul francez Auguste Lumière, care, împreună cu fratele său Louis, a construit primul aparat de filmat, „cinematograful” (1862); geograful și etnologul Simion Mehedinți, creator al școlii româneşti de geografie (1868); poetul, prozatorul şi dramaturgul român George Ranetti (1875); pictorul și sculptorul italian Umberto Boccioni (1882); lingvistul și filologul român Jacques Byck (1897); scriitorul și diplomatul guatemalez Miguel Ángel Asturias, laureat al Premiului Nobel (1899); arheologul român Vladimir Dumitrescu (1902); prozatorul și istoricul român Dumitru Almaș (1908); astrofizicianul americano-indian Subrahmanyan Chandrasekhar, laureat al Premiului Nobel (1910); scriitorul, poetul și scenaristul maghiar Vészi Endre (1916); violonistul, dirijorul şi compozitorul român Dumitru Capoianu (1929); romancierul englez John Le Carré (1931); economistul american de origine britanică Angus Deaton, laureat Nobel (1945) şi boxerul profesionist american Evander Holyfield, multiplu campion mondial, actor de film şi producător (1962).

– În 19 octombrie au murit: medicul și scriitorul englez Thomas Browne (1682); scriitorul englez Jonathan Swift (1745); poetul rus Aleksei Kolțov (1842); fizicianul englez Charles Wheatstone (1875); inginerul american George Pullman, inventatorul primelor vagoane de dormit (1897); ziaristul şi omul politic american John Reed, fondator al Partidului Comunist din SUA (1920); medicul şi bacteriologul Victor Babeș, fondator al microbiologiei româneşti (1926); dramaturgul român Alexandru Davila (1929); prozatorul şi dramaturgul român Gib Mihăescu (1935); scriitorul chinez Lu Xun (1936); fizicianul englez de origine neo-zeelandeză Ernest Rutherford, laureat Nobel (1937); sculptorița franceză Camille Claudel (1943); scriitorul român Mihail Sadoveanu (1961); fotbalistul român Dan Coe (1982); preotul catolic polonez Jerzy Popiełuszko, disident anticomunist (asasinat în 1984); poetul român Nicolae Caratană (1992); scriitoarea franceză de origine rusă Nathalie Sarraute (1999); pianista română Elena Cosma (2001); interpretul român de muzică populară Liviu Vasilică (2004); poetul și publicistul român Ion Stratan (2005); actorul român Ernest Maftei (2006) şi omul politic social democrat român Alexandru-Radu Timofte, director al Serviciului Român de Informaţii (2009).

Septimiu Cioloboc