Oameni & Fapte – 19 septembrie

– Este cea de-a 262-a zi a lui 2022. Au mai rămas 103 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:04 şi va apune la ora 19:26.

– Astăzi, în România, este „Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene”, zi ce marchează prima victorie antiaeriană, care a avut loc la 19 septembrie 1916 când, pe timpul executării manevrei de la Flămânda, Armata a III-a Română a doborât primul avion inamic. Este şi Ziua Naţională a Federaţiei Sfântul Cristofor şi Nevis (un grup de patru insule – Saint Kitts, Nevis, Anguilla şi Sombrero – situat în Arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor), unde se aniversează proclamarea independenţei din 1983, faţă de Regatul Unit.

– Între 19-25 septembrie este „Săptămâna Internațională a Persoanelor cu Deficiențe de Auz” (IWDP) – marcată în ultima săptămână întreagă a lunii septembrie, anul acesta având ca temă „Construirea de comunități incluzive pentru toți”. În cadrul săptămânii, pe 23 septembrie este marcată și „Ziua Internațională a Limbajului Semnelor”, stabilită de Adunarea Generală a ONU, la 19 decembrie 2017, la inițiativa Federației Mondiale a Surzilor (WFD), având ca temă în 2022: „Limbaje ale semnelor, uniți-ne!”. Săptămâna se încheie cu „Ziua Internațională a Persoanelor cu Deficiențe de auz”, pe 25 septembrie (ultima duminică din septembrie 2022). NOTĂ: La data de 3 martie este marcată „Ziua Mondială Privind Protecţia Sănătăţii Urechii şi Auzului” sau „Ziua Mondială a Auzului”, stabilită cu prilejul primei Conferinţe internaţionale privind prevenirea deprecierii auzului şi restabilirea acestuia, care a avut loc în 2007 la Beijing, în China.

– În ziua de 19 septembrie 1356 a vut loc Bătălia de la Poitiers, din cadrul Războiului de 100 de Ani, bătălie în care armata franceză a suferit o grea înfrângere din partea englezilor. În 1677 a apărut, la Iaşi, „Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei”, de Miron Costin, prima carte despre politica şi geografia ţărilor româneşti scrisă de un român şi destinată străinilor, iar la data de 19 septembrie 1783 a fost înălţat, lângă Versailles, cel de-al doilea balon cu aer cald construit de frații francezi Montgolfier, având la bord o rață, un cocoș și o oaie. Aterizarea balonului „Aérostat Réveillon” s-a produs fără probleme, arătând că și alte vietăți decât păsările pot suporta înălțimile. NOTĂ: Cel dintâi balon, fără echipaj, a fost înalțat la 5 iunie 1783.

– Pe 19 septembrie 1870, în Războiul franco-german, armata prusacă începea „Asediul Parisului”, care a durat 135 de zile, iar în anul 1893 femeile din Noua Zeelandă au căpătat, prin Legea Electorală, dreptul de vot. În 1904 a apărut, la Bucureşti, săptămânalul umoristic cu conţinut satiric „Furnica”, revistă care, pe parcursul celor 30 de ani de existenţă, a publicat pamflete la adresa elitei societăţii, precum şi la adresa clasei politice, inclusiv la cea a regelui, astfel că, pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate mai multe procese din partea celor care s-au considerat calomniaţi.

– În 1919 s-a înfiinţat Opera Română din Cluj, a cărui spectacolul inaugural a avut loc pe 25 mai 1920, cu opera „Aida” de Giuseppe Verdi, iar în 1941, în toiul celui de-Al Doilea Război Mondial, trupele hitleriste au cucerit Kievul, capitala ucraineană. În 1946 s-a fondat Consiliul Europei, în urma unui discurs ținut de Winston Churchill la Universitatea din Zürich, iar în ziua de 19 septembrie 1946 s-a reluat Festivalul de Film de la Cannes, după o întrerupere de șapte ani, cauzată de conflagraţia mondială.

– În 1982 informaticianul american Scott Fahlman a postat într-un mesaj, pentru prima dată, emoticoanele smiley 🙂 și :-(, iar la 19 septembrie 1985 un cutremur de 8,1 grade pe scara Richter a scuturat orașul Mexico, seism soldat cu peste 9.000 de morţi, 30.000 de răniți și 95.000 de oameni rămaşi fără locuință.

– În 1991 România şi Turcia semnau Tratatul de prietenie, bună vecinătate şi cooperare, iar în anul 1997 s-a inaugurat, în „Piaţa Charles de Gaulle” din Bucureşti, monumentul „Crucea Secolului”, realizat de sculptorul român Paul Neagu.

– La 19 septembrie 2003 Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radionav SA a inaugurat sistemul „NavTex” pentru România, având drept scop transmiterea şi imprimarea automată a avizelor de navigaţie, buletinelor meteo şi a informaţiilor către navele maritime.

– În 2019 Parlamentul European de la Bruxelles a adoptat o rezoluție prin care condamna Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între URSS și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel „importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”. Prin rezoluția adoptată cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri eurodeputații au făcut apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o „cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințărilor moderne la adresa democrației.

– La 19 septembrie s-au născut: sculptorul francez Augustin Pajou (1730);
matematicianul francez Jean Baptiste Joseph Delambre (1749); omul politic şi publicistul maghiar Kossuth Lajos, lider al revoluției maghiare paşoptiste (1802); istoricul român Ştefan Dimitrie Grecianu (1825); poetul român, scriitorul creştin, moralistul şi naţionalistul Vasile Militaru (1886); inginerul constructor și politicianul comunist român Nicolae Profiri (1886); fizicianul român Eugen Bădărău (1887); poetul şi traducătorul român Marcel Breslaşu (1903); dramaturgul, scenaristul și romancierul finlandez Mika Toimi Waltari (1908); romancierul britanic Sir William Golding, laureat Nobel (1911); geograful pedolog român Vasile Butnaru (1911); dirijorul german Kurt Sanderling (1912); baritonul român Mihail Arnăutu (1913); pictorul şi sculptorul român Alexandru Ţipoia (1914); atletul ceh Emil Zátopek, cvadruplu campion olimpic (1922); fizicianul japonez Masatoshi Koshiba, laureat Nobel (1926); scriitorul şi jurnalistul italian Carlo Fruttero (1926); scriitorul, liricistul, actorul, profesorul de comedie și prezentatorul american de televiziune Louis James Lipton (1926); cântăreaţa română de muzică populară Angela Moldovan (1927); actorul american Adam West (1928); actorul și scenaristul francez Jean-Claude Carrière (1931); regizoarea de film, scenarista şi producătoarea maghiară Mészáros Márta (1931); jurnalistul român George Antofi (1932); tenorul român George Lambrache (1937); interpreta română de muzică populară și romanțe Natalia Gliga (1940); actriţa italiană Mariangela Melato (1941); biofiziciana română Ruxandra Sireteanu-Constantinescu (1945); actorul şi regizorul britanic de film Jeremy Irons (1948); regizorul, actorul şi muzicianul român Mihai Timofti (1948); compozitoarea română Carmen Maria Cârneci (1957); pictorul român Viorel Coţoiu (1962); saxofonista olandeză Candy Dulfer (1969); compozitorul, scriitorul şi producătorul islandez Johann Johannsson (1969); actrița americană Alison Sweeney (1976) şi pianista română Ioana Maria Lupașcu (1977).

– În 19 septembrie au murit: poetul, cărturarul şi demnitarul vietnamez Nguyễn Trãi, întemeietor al literaturii clasice vietnameze (1442); astronomul danez Ole Rømer (1710); omul de știință şi inventatorul olandez Pieter van Musschenbroek (1761); fizicianul, matematicianul şi inginerul francez Gaspard Gustave de Coriolis (1843); omul politic român Nicolae Hurmuzaki (1909); medicul şi ziaristul român A. Steuerman-Rodion (1918); inginerul şi matematicianul român Ermil A. Pangrati (1931); inginerul rus Konstantin Ţiolkovski, unul dintre fondatorii astronauticii (1935); compozitorul grec Nikos Skalkottas (1949); scriitoarea și feminista australiană Miles Franklin (1954); actrița, profesoara şi directoarea română de teatru Lucia Sturza Bulandra (1961); pianistul francez și interpretul de muzică de cameră Robert Casadesus (1972); filosoful și istoricul francez Étienne Gilson (1978); actorul român Toma Dimitriu (1984); ziaristul și scriitorul italian Italo Calvino (1985); pictorul român Călin [Calinic] Alupi (1988); scriitoarea, publicista şi traducătoarea română Cella Serghi (1992); scriitorul şi dramaturgul algerian Nourredine Aba (1996); actorul român Ștefan Mihăilescu-Brăila (1996); actriţa americană de film Ann Doran (2000); esteticianul român Victor Ernest Maşek, director de teatru (2002); medicul român Ion R. Baciu (2004); poetul, prozatorul, istoricul și criticul literar român Emil Manu (2005); cântăreţul şi compozitorul american Willie Hutch (2005); actriţa americană Elizabeth Allen (2006); actorul român Horia Șerbănescu (2010); cântăreaţa americană Dolores Hope (2011); muzicianul român de jazz Johnny Răducanu (2011); scriitoarea britanică Jackie Collins, autoare de romanele erotice (2015); scrimerul maghiar Kulcsár Győző, cvadruplu campion olimpic şi triplu campion mondial la spadă (2018); artista vizuală și scriitoarea română Geta Brătescu (2018); dansatorul și coregraful american Arthur Mitchell (2018); actorul franco-egiptean Gamil Rateb (2018) și muzicianul englez Lee Kerslake, baterist al trupei de rock „Uriah Heep” şi colaborator al lui Ozzy Osbourne (2020).

Septimiu Cioloboc