Oameni & Fapte – 20 mai

– Este cea de-a 140-a zi a lui 2021. Au rămas 225 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:42 şi va apune la ora 20:55.

– În România se sărbătoreşte „Ziua Financiarului Militar”, marcată din 2006. Azi este „Ziua Internaţională a Metrologiei” – deoarece la 20 mai 1875 a fost semnată, la Paris, Convenţia Metrului, tratat prin care s-a promovat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură. Este și „Ziua Mondială a Albinelor”, adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite în 2017. Iniţiativa introducerii unei astfel de zile aparţine Asociaţiei Apicultorilor Sloveni şi atestă importanţa albinelor şi a polenizatorilor. Ziua de 20 mai are o dublă semnificaţie, fiind marcată ziua de naştere a slovenului Anton Janša (20 mai 1734), un pionier al apiculturii moderne. Totodată este Ziua Naţională a Republicii Camerun, ţară africană în care se aniversează adoptarea Constituţiei din 1972.

– Între 20-21 mai 2021 se sărbătorește „Ziua Maritimă Europeană”, marcată la iniţiativa Uniunii Europene din 2008, la o dată variabilă în luna mai. Evenimentul este destinat să sensibilizeze publicul asupra importanţei mărilor Europei, să evidenţieze importanţa economică a industriei maritime şi să pună în valoare zonele costiere. De asemenea, această zi promovează identitatea maritimă europeană şi pune accentul pe modul în care mările pot ajuta Europa să facă faţă provocărilor globalizării. Anul acesta vor avea loc o serie de evenimente în Den Helder (Olanda) și on-line.

– La 20 mai 325 d.Hr. s-a deschis, oficial, Sinodul I Ecumenic de la Niceea, care a durat până în 25 august acelaşi an. Atât la deschiderea întrunirii, cât şi la închidere a asistat însuşi împăratul roman Constantin cel Mare. Expediţia navigatorului şi exploratorului portughez Vasco da Gama a atins în 1498 ţărmul Indiei, deschizând astfel un nou drum maritim, iar la 20 mai 1595 delegația trimisă de Mihai Viteazul la Alba Iulia a iscălit tratatul de suzeranitate a principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory, asupra Țării Românești.

– În 1865 a fost inaugurată, la Bucureşti, prima expoziţie naţională de produse agricole şi industriale româneşti, organizată din iniţiativa lui Ion Ionescu de la Brad şi a lui Petre S. Aurelian, iar în 20 mai 1882 Germania, Austro-Ungaria și Italia formau „Tripla Alianță” (Puterile Centrale), iniţial cu caracter defensiv, una dintre cele mai faimoase alianţe din istorie.

– La 20 mai 1883 vulcanul Krakatau, situat pe insula indoneziană cu acelaşi nume, dădea semnele prevestitoare ale celei mai distrugătoare erupții din istoria omenirii (erupţiile din 26/27 august 1883 au emis o energie egală cu 200 megatone de TNT, echivalentul a 10.000 de bombe atomice de tipul celei aruncate peste orașul japonez Hiroshima, în 1945).

– La 20 mai 1902 Cuba și-a câștigat independența față de Statele Unite ale Americii, iar în anul 1923 a apărut, la Bucureşti (până în 2 iunie 1929), revista teatrală, plastică, muzicală şi literară „Clipa”, sub conducerea lui Horia Igiroşanu.

– În 1927 avea loc prima traversare aeriană fără escală a Oceanului Atlantic, pe ruta New York – Paris, realizată la bordul unui avion monoplan de pilotul american Charles A. Lindbergh, iar la 20 mai 1928 căpitanul român Gheorghe Bănciulescu (primul aviator din lume care a zburat cu proteze la ambele picioare) obţinea locul întâi la concursul internaţional de la Băneasa. În 1949 au apărut Decretul 216 în care erau prevăzute măsurile privind organizarea radioficării şi radiodifuziunii în Republica Populară România și
Decretul nr. 217 de organizare a Agenţiei Române de Presă „Agerpres”, prin preluarea personalului şi a patrimoniului „Rador”.

– La 20 mai 1958 a început, la Moscova, Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Varşovia, întrunire la care s-a hotărât retragerea tuturor trupelor sovietice staţionate în România, iar în 20 mai 1990 au avut loc primele alegeri libere şi democratice din România de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Electoratul s-a pronunţat prin vot direct asupra preşedintelui ţării (fiind ales Ion Iliescu) şi vot proporțional asupra celor două Camere ale Parlamentului – Camera Deputaţilor şi Senatul. Aceea era, de fapt, victoria foștilor comuniști organizaţi în Frontul Salvării Naţionale (FSN). La 20 mai 2005 regizorul român Cristi Puiu a obţinut Marele Premiu al Festivalului de film de la Cannes, la secţiunea „Un certain regard” (consacrată tinerilor regizori), pentru lung-metrajul „Moartea domnului Lăzărescu”.

– În 20 mai s-au născut: medicul, inventatorul, pictorul şi arhitectul american William Thornton (1759); romancierul francez Honoré de Balzac (1799); filosoful pozitivist, logicianul şi economistul englez John Stuart Mill (1806); economistul francez Frédéric Passy, laureat Nobel (1822); scriitorul francez Hector Malot, autorul romanului „Singur pe lume” (1830); inginerul şi inventatorul american de origine germană Emile Berliner, cel care a inventat gramofonul (1851); chimistul german Eduard Büchner, laureat al Premiului Nobel (1860);

fotograful şi operatorul român de film de origine franceză Paul Menu, autorul primelor filmări din țara noastră (1876); scriitoarea norvegiană Sigrid Undset, laureată Nobel (1882); chimistul român Ilie Matei (1895); matematicianul și profesorul român Mihail Ghermănescu (1899); actorul român de teatru și film Niki Atanasiu (1907); actorul american de film James Stewart (1908); inginerul, tehnologul, afaceristul şi filantropul american William R. Hewlett, cofondator şi fost preşedinte al companiei „Hewlett-Packard” (1913); compozitorul de muzică cultă şi pedagogul român Ion Dumitrescu (1913); juristul român şi omul politic ţărănist Corneliu Coposu, fost preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (1914); geneticianul american Edward B. Lewis, câștigător al Premiului Nobel (1918); poetul, prozatorul, eseistul, publicistul şi traducătorul român George Meniuc (1918); pianista americană Hephzibah Menuhin (1920); scriitorul german Wolfgang Borchert (1921); inginerul rus Alexei Tupolev, constructor de avioane (1925); istoricul, criticul literar şi editorul român Geo Şerban (1930); fostul preşedinte uruguayan José Mujica (1935); psihosociologul, formatorul, profesorul, scriitorul şi poetul francez Jacques Salomé (1935); criticul, istoricul literar şi traducătorul român Dan Mănucă (1938); cântăreţul italian de muzică uşoară Al Bano (1943); muzicianul și cântărețul britanic de rock și blues Joe Cocker (1944); compozitorul, instrumentistul și orchestratorul român Mircea Drăgan, membru al formaţiilor „Sideral”, „Mondial” şi „Romanticii” (1945); matematicianul și profesorul american de origine română George Lusztig (1946); cântăreaţa, compozitoarea, producătoarea de filme, designerul de modă, autoarea şi actriţa americană de film Cher, de origine armeană (1946); compozitorul polonez de muzică de film Zbigniew Preisner (1955); horticultorul, oenologul și profesorul român Valeriu V. Cotea (1960); soprana română Bianca Ionescu (1961); dirijorul și compozitorul român Viorel Gavrilă (1961); fotbalistul român de etnie sârbă Miodrag Belodedici, director al centrelor de juniori ale Federației Române de Fotbal (1964); poetul, prozatorul și jurnalistul român Dan Sociu (1978); portarul spaniol de fotbal Iker Casillas (1981) şi portarul ceh de fotbal Petr Čech (1982).

– La 20 mai au murit: navigatorul și exploratorul genovez Cristofor Columb (1506); generalul şi omul politic francez Marie Joseph Motier, marchiz de La Fayette, conducător în Războiul de Independenţă din America (1834); poetul romantic englez John Clare (1864); poetul şi patriotul bulgar Hristo Botev (1876); pianista şi compozitoarea germană Clara Schumann, soţia compozitorului Robert Schumann (1896); poetul, jurnalistul, traducătorul și politicianul ungur Ábrányi Emil, fiul compozitorului Ábrányi Emil (1920); violoncelistul, compozitorul şi profesorul român Constantin Dimitrescu (1929);

poetul și prozatorul suedez Verner von Heidenstam, laureat Nobel (1940); fizicianul german Philipp Lenard, laureat Nobel (1947); filologul şi umanistul englez de origine australiană Gilbert Murray (1957); astronomul şi matematicianul român Victor Daimaca, ce a descoperit două comete care-i poartă numele (1969); romancierul şi traducătorul român Ion Pas (1974); silvicultorul român Ion Gh. Popescu-Zeletin, specialist în biometria forestieră şi în amenajarea pădurilor (1974); medicul român Ana Aslan, pionieră a gerontologiei mondiale (1988); economistul englez John Hicks, laureat al Premiului Nobel (1989); flautistul francez Jean-Pierre Rampal (2000); paleontologul și biologul evoluţionist american Stephen Jay Gould, istoric al ştiinţei (2002); filosoful francez Paul Ricoeur, specialist în domeniul fenomenologiei şi hermeneuticii (2005); actorul rus de teatru și film Oleg Iankovski (2009); scriitorul francez Pierre Gamarra (2009); jurnalistul italian Roberto Morricone, fondatorul şi primul director al canalului de ştiri al televiziunii italiene publice RAI (2011); inginerul american Eugene Polley, inventatorul primei telecomenzi fără fir pentru televizoare (2012); cântăreţul şi compozitorul englez Robin Gibb, membru al formației de muzică pop „Bee Gees” (2012); istoricul, profesorul și politicianul român Gheorghe Buzatu (2013); muzicianul american Ray [Raymond Daniel] Manzarek, membru fondator al trupei rock „The Doors”, împreună cu Jim Morrison (2013); teatrologul, regizorul, scenograful, scriitorul, publicistul şi profesorul român Bogdan Ulmu (2016); diplomatul şi politicianul nord coreean Kang Sok Ju, arhitectul diplomaţiei nucleare nord-coreene (2016); muzicianul român de etnie germană Harry Coradini, solist vocal al trupei rock „Progresiv TM” (2017); fostul pilot austriac de automobilism și omul de afaceri Niki Lauda, triplu campion mondial la Formula 1 și fondator al companiei aeriene „Lauda Air” (2019); jurnalista română și criticul de film Alice Mănoiu (2020) și clericul român ÎPS Pimen Zainea, fost arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor (2020).

Septimiu Cioloboc