Oameni & Fapte – 22 martie
Publicat de MIRELA ROTAR, 22 martie 2022, 06:00
– Este cea de-a 81-a zi a lui 2022. Au mai rămas 284 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:21 şi va apune la ora 18:37.
– Astăzi este „Ziua Mondială a Apei”, marcată din 1993, iar în Albania este „Ziua Bektashinj”, sărbătoare naţională musulmană.
– În 22 martie 1312, la cererea regelui francez Filip al IV-lea cel Frumos, Papa Clement al V-lea a desființat „Ordinul Templierilor”, organizaţie ale cărei bunuri au trecut în stăpânirea amintitului monarh. În anul 1848 s-a declanşat Revolta de la Veneţia, soldată cu proclamarea Republicii Veneţia di San Marco, iar în 1884 a avut loc, la Teatrul Naţional din Bucureşti, premiera piesei lui Vasile Alecsandri, „Fântâna Blanduziei”, având pe afiş nume mari ale scenei româneşti: Constantin Nottara şi Aristizza Romanescu.
– În 1895 fraţii francezi Louis şi Auguste Lumière au făcut, în premieră mondială, demonstraţia cu invenţia lor: filmul cinematografic, prezentat în cadru privat, în faţa rudelor şi a prietenilor. Pelicula, din celuloid, a durat aproape un minut, dar a uimit asistenţa, care nu mai văzuse niciodată scene reale în mişcare, proiectate pe un perete. Reprezentaţia publică a avut loc pe 28 decembrie 1895, la „Grand Café” din Paris, unde 33 de spectatori au dat câte un franc pentru primele bilete de intrare la un cinematograf. Filmul s-a numit „Muncitori părăsind fabrica Lumière din Lyon”.
– La 22 martie 1912 s-au aprobat Legea şi statutele pentru recunoaşterea ca persoană morală a „Societăţii Scriitorilor Români”, iar în 1926 a luat fiinţă Federaţia Română de Box şi s-a desfăşurat şi cel dintâi campionat naţional. În 1943 a avut loc, la Cinematograful ARO din Bucureşti (astăzi „Patria”), premiera filmului „O noapte furtunoasă”, ecranizare a comediei cu acelaşi nume de I. L. Caragiale, în regia lui Jean Georgescu, avându-i în distribuţie pe actorii Radu Beligan şi Alexandru Giugaru.
– În 1945 s-a format Liga Arabă, cu sediul la Cairo (Egipt), organizaţie zonală a statelor arabe cu rol strict politic şi nu de integrare regională, iar în 1963 formaţia britanică de rock „The Beatles” şi-a lansat, în Marea Britanie, primul ei album: „Please, Please Me”. În 22 martie 1995 cosmonautul rus Valeri Polyakov a revenit pe Pământ, după ce a stabilit un record în Cosmos (438 de zile), la bordul misiunii spaţiale „Soyuz TM-20”.
– În 22 martie 2010 Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat un proiect de lege referitor la reforma sistemului de asigurări medicale, care pentru preşedintele american de-atunci, Barack Obama, a reprezentat o victorie legislativă majoră, reforma sănătăţii fiind cel mai important proiect politic intern al acestuia. Reprezentanţii au adoptat versiunea aprobată de Senat pe 24 decembrie 2009, cu o majoritate de 219 voturi, cu trei mai multe decât cele 216 voturi necesare pentru a trece proiectul de lege. 212 voturi au fost împotrivă.
– În 2017 s-a comis atacul terorist în apropierea Parlamentului din Londra, în urma căruia cinci oameni au murit și circa 50 au fost răniți. Autoritățile din Marea Britanie au anunțat că atacatorul a fost ucis după ce acesta a trecut cu mașina peste mai multe persoane pe podul Westminster, apoi a încercat să intre în Parlament, aflat în apropiere. Printre răniți s-au aflat și doi turiști români.
– În 22 martie 2020 era înregistrat primul deces din cauza noului coronavirus din țara noastră, la un bărbat de 67 de ani care avea comorbidități. Până în prezent, în România, peste 64.000 de persoane infectate cu COVID-19 au murit. Primul caz de infecţie confirmat cu coronavirus în ţara noastră a fost înregistrat în 26 februarie 2020, în următoarele 12 zile fiind confirmate câte 1-2 cazuri zilnic. Din 10 martie 2020, trendul ascendent s-a accelerat, ajungându-se în luna noiembrie 2020, la peste 10.000 de îmbolnăviri pe zi cu noul coronavirus, iar în octombrie 2021, la peste 15.000 de infectări. În noiembrie 2021, s-a atins un record negativ în privința deceselor: 591 într-o singură zi.
– La 22 martie s-au născut: scriitorul italian Antonio Francesco Grazzini (1503); pictorul flamand Antony Van Dyck (1599); compozitorul şi organistul român Daniel Croner (1656); scriitorul englez Edward Moore (1712); Wilhelm I, kaizer al Germaniei (1797); violonistul şi pedagogul ceh Otakar Ševčik (1852); esteticianul, teoreticianul şi criticul literar român Mihail Dragomirescu (1868); fizicanul american Robert Andrews Millikan, laureat al Premiului Nobel (1868); horticultorul român de etnie maghiară Palocsay Rudolf, supranumit „Miciurin al Clujului” (1900); enologul și profesorul român Gherasim Constantinescu (1902); poetul, eseistul, compozitorul şi pianistul român Virgil Gheorghiu (1903); prozatorul şi traducătorul român Ovid-Aron Densuşianu, fiul lui Ovid Densuşianu (1904); prozatorul, publicistul și traducătorul român Romulus Dianu (1905); poetul, prozatorul, pianistul, muzicologul şi compozitorul român Virgil Gheorghiu (1905); medicul parazitolog român Gheorghe O. Lupaşcu (1908); fizicianul israelian Nathan Rosen (1909); scriitoarea canadiană de limbă franceză Gabrielle Roy (1909); actorul american Karl Malden (1912); actriţa franceză Hélène Duc (1917); poetul, dramaturgul și traducătorul ceh Ludvík Kundera (1920); actorul italian Nino Manfredi (1921); scriitoarea română Cornelia Pillat, istoric de artă şi istoric literar (1921); medicul român Ion R. Baciu, specialist în fiziologia moleculară integrativă (1921); regizorul român de teatru de animație Horia Davidescu (1921); mimul francez Marcel Marceau, supranumit „Charlie Chaplin al pantomimei” (1923); jurnalistul american Al Neuharth, fondator al ziarului „USA Today” (1924); artista decoratoare română Sanda [Alexandra] Şărămăt (1927); compozitorul şi textierul american Stephen Sondheim, o legendă a musicalurilor de pe Broadway (1930); pictoriţa şi scenografa română Zizi Frenţiu, soţia pictorului Sever Frenţiu (1931); fizicanul american Burton Richter, laureat Nobel (1931); jurnalista italiană de modă Anna Piaggi (1931); etnomuzicologul şi compozitorul român de muzică de scenă Iosif Herţea (1936); fotbalistul și antrenorul român de etnie maghiară Emerich Jenei, campion european cu Steaua Bucureşti, ca tehnician (1937); poetul român George Filip (1939); actorul elveţian de teatru, film și televiziune Bruno Ganz, cunoscut pentru rolul lui Adolf Hitler din filmul „Downfall” (1941); fotbalistul român Mihai Ivăncescu (1942); interpretul afro-american de muzică soul, R&B şi pop George Benson (1943); compozitorul, producătorul, scenaristul şi actorul britanic Sir Andrew Lloyd Webber, autor de music-hall-uri celebre (1948); istoricul şi disidentul român Mihnea Berindei (1948); regizoarea şi actrița franceză de film Fanny Ardant (1949); chitaristul şi compozitorul bosniac Goran Bregovič (1950); actrița română Tora Vasilescu (1951); omul de radio și profesorul român Florin Zaharescu, fost director al Radio Cluj (1952); scriitorul francez Jean-Claude Mourlevat (1952); poetul, prozatorul şi publicistul român Gabriel Chifu, matematician de formaţie (1954); actorul american Francesco [Daniele] Quinn, unul dintre fiii actorului Anthony Quinn (1963); scriitorul german Jan van Helsing (1967); chitaristul norvegian Øystein Aarseth, cunoscut ca „Euronymous”, fondator al formației norvegiene de muzică black metal „Mayhem” (1968); actriţa americană Reese Witherspoon (1976); fotbalistul şi antrenorul român Mirel Rădoi, fost selecționer al naționalei de seniori a României (1981) şi fotbalistul român Ovidiu Petre (1982).
– În 22 martie au murit: pictorul şi graficianul italian Agostino Carracci (1602); compozitorul şi dirijorul francez de origine italiană Jean-Baptiste Lully (1687); medicul francez Pierre Fauchard, considerat „părintele stomatologiei moderne” (1761); fizicianul englez John Canton (1772); poetul, dramaturgul, prozatorul, filosoful şi savantul german Johann Wolfgang von Goethe (1832); istoricul, publicistul şi filologul român Theodor Codrescu, autor de manuale şcolare şi traducător (1894); avocatul şi scriitorul britanic Thomas Hughes (1896); regizorul de film, scenaristul, criticul de film și ziaristul francez Louis Delluc (1924); pictorul grec Theophilos Hatzimihail (1934); generalul şi cartograful român Scarlat Panaitescu (1938); dirijorul olandez Willem Mengelberg (1951); sculptorul român Constantin Baraschi (1966); poetul, romancierul, eseistul și traducătorul român Eugen Relgis (1987); ziaristul român Ion Felea, istoric al presei și unul dintre fondatorii Uniunii Ziariştilor Profesionişti (1989); actorul român Dorin Varga (1994); baritonul român Mihail Arnăutu (1995); criticul literar român Valeriu Cristea (1999); americanul William Hanna, co-preşedinte şi co-fondator al studiourilor „Hanna Barbera” (2001); mezzosoprana română Suzana Coman-Bosica (2002); arhitectul japonez Kenzō Tange, unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai secolului XX (2005); muzicianul cubanez Pío Leiva, membru al grupului „Buena Vista Social Club” (2006); jurnalistul şi corespondentul român de război Mile Cărpenişan (2010); medicul și farmacologul scoțian James W. Black, laureat Nobel (2010); diplomatul român Dumitru Ciauşu (2011); pictorul român Ion Murariu (2012); pictoriţa şi scenografa română Zizi Frenţiu, soţia pictorului Sever Frenţiu (2013); actorul român Traian Buzoianu (2014); mezzosoprana română Gabriela Drăguşin (2015); scriitorul ceh Alexandr Kliment, disident semnatar al Cartei 77, manifest al drepturilor omului în Cehoslovacia comunistă (2017); filosoful, teoreticianul cultural și profesorul iranian Dariush Shayegan, director și fondator al Centrului Iranian pentru Studii ale Civilizațiilor (2018); geologul și profesorul francez Jean Dercourt (2019); maestrul internațional român al țambalului Mircea Ardeleanu (2020);
matematicianul și profesorul american de origine română Ciprian Foiaș (2020); medicul, anatomistul, antropologul, profesorul universitar și deputatul român Mircea Ifrim (2020) și jurnalistul, eseistul, analistul politic, scriitorul și profesorul Petru Bogatu din Republica Moldova (2020).
Septimiu Cioloboc
