Oameni & Fapte – 23 August
Publicat de radiomures, 23 august 2018, 06:00
– Este cea de-a 235-a zi a lui 2018. Au rămas 130 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:30 şi va apune la ora 20:18.
– La noi este „Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului”, marcată din anul 2012 şi iniţiată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Astăzi este şi „Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Stalinismului şi Nazismului” (sau „Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare şi Autoritare”), iniţiată de Parlamentul European, prin Declaraţia adoptată la 22 septembrie 2008. S-a ales această dată, deoarece la 23 august 1939 s-a semnat Pactul Ribbentrop-Molotov (pe baza acordului Hitler-Stalin), care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană. Prin marcarea acestei zile se doreşte păstrarea vie a memoriei victimelor deportărilor în masă şi ale exterminărilor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. De asemenea, este „Ziua Internaţională de Comemorare a Comerţului cu Sclavi şi a Abolirii Acestuia”, prilej pentru a aprofunda reflecţia asupra consecinţelor contemporane ale acestei tragedii și de a atrage atenţia asupra tuturor formelor moderne de sclavie şi de exploatare, precum rasismul, discriminarea rasială şi intoleranţa. Ziua a fost instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), în cadrul celei de-a 29-a sesiuni a Conferinţei Generale de la Paris, din noiembrie 1997, prin Rezoluţia 29/C/40. S-a ales această dată pentru că în noaptea de 22/23 august 1791, în Santo Domingo, care, la vremea aceea cuprindea Haiti şi Republica Dominicană, a avut loc insurecţia ce a condus la eliminarea comerţului transatlantic cu sclavi. În plus, această dată aduce un omagiu rezistenţei istorice care a condus la crearea primului stat independent al negrilor, Republica Haiti.
– La 23 august 410 d.Hr. vizigoții au cucerit Roma, jefuind-o a doua zi, iar în 1244 mercenarii musulmani ocupau Ierusalimul, care a fost definitiv pierdut de creștini. Pe 23 august 1346 s-a desfăşurat Bătălia de la Crécy, localitate în Franţa, din timpul Războiului de 100 de Ani. Oastea regelui Filip al VI-lea a fost înfrântă de cea engleză, condusă de Eduard al III-lea. În această luptă au fost folosite, pentru prima dată în Occident, armele de foc. În 1572 avea loc „Noaptea Sfântului Bartolomeu”, eveniment sângeros petrecut la Paris în noaptea de 23/24 august, când catolicii au masacrat peste 2.000 de hughenoţi (protestanţi calvini), moment de referinţă al războaielor religioase din Franţa (1562-1598). Masacrul a fost pus la cale de Caterina de Medici, mama regelui Carol al IX-lea.
– La 23 august 1575 diaconul Coresi a terminat, la Braşov, tipărirea unui „Octoih” slavon în două părţi, lucrare care se înscrie în seria de tipărituri pe care Coresi le-a executat, pe parcursul mai multor ani, în Şcheii Braşovului, iar în 1881 regele Carol I al României a promulgat Decretul nr. 2134, prin care se autoriza deschiderea şi funcţionarea Bibliotecii Publice şi a Muzeului Ştiinţific din Brăila (în prezent „Muzeul Brăilei”).
– În 1914 Japonia, aliata Angliei în prima conflagraţie mondială, a declarat război Germaniei şi a bombardat oraşul-port chinezesc Qingdao, conflictul european devenind astfel unul de nivel mondial. În 1927, la Boston, în SUA, erau executaţi pe scaunul electric anarhiștii italieni Bartolomeo Vanzetti şi Nicola Sacco, în ciuda protestelor internaționale, iar la 23 august 1939 s-a semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov (un tratat de neagresiune germano-sovietic, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler), act care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost obligată să cedeze sovieticilor, în iunie 1940, Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.
– Pe 23 august 1943 s-a încheiat Bătălia de la Kursk, începută la 5 iulie 1943, cea mai mare bătălie a blindatelor din toate timpurile, luptă în care armata germană a pierdut peste 500.000 de oameni, iar în 1944 România a întors armele şi s-a alăturat Aliaţilor în lupta împotriva puterilor Axei. Regele Mihai I l-a demis şi l-a arestat pe mareşalul Ion Antonescu, conducătorul statului şi preşedintele Consiliului de Miniştri. S-a format un guvern în frunte cu generalul Constantin Sănătescu, iar la ora 20:20 s-a transmis, la Radio, Proclamaţia regelui Mihai I, care anunţa ruptura de Germania şi noua orientare politică a ţării.
– În 1947 Parlamentul României a ratificat, în unanimitate, Tratatul de pace dintre România şi Aliaţi – semnat la Paris, în 10 februarie 1947. Cu acest prilej, ministrul afacerilor străine, Gheorghe Tătărescu, a rostit o cuvântare în care au fost trecute în revistă clauzele grele, injuste şi împovărătoare cuprinse în tratat, printre care şi nerecunoaşterea calităţii de cobeligerant a României. A relevat rolul regelui la săvârşirea actului de la 23 august 1944, ca şi meritele Armatei Române în războiul antihitlerist. În 1948 a fost creat Consiliul Mondial al Bisericilor, cu sediul în Elveţia, care reuneşte 349 de biserici protestante, ortodoxe, unite şi independente din toată lumea.
– În 1956 s-a inaugurat Biblioteca Centrală de Stat din Bucureşti (astăzi Biblioteca Naţională), iar la 23 august 1973 tenismanul român Ilie Năstase a devenit lider mondial în clasamentul ATP, poziție pe care a păstrat-o vreme de 40 săptămâni.
– În 1989 a avut loc o demonstrație politică pașnică numită „Lanțul Baltic” (sau „Lanțul Libertății”). Circa două milioane de persoane și-au dat mâna formând un lanț uman lung de peste 600 de kilometri, de la Vilnius la Tallinn, de-a lungul celor trei ţări baltice (Estonia, Letonia și Lituania), republici ale Uniunii Sovietice. Fapta a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop – Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă şi a fost organizată de mișcările baltice pro-independență: Rahvarinne din Estonia, Frontul Popular din Letonia și Sąjūdis din Lituania. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi, arătând dorința populară de independență în cele trei entități.
– În 23 august s-au născut: regele Ludovic al XVI-lea al Franţei (1754); naturalistul francez Georges Cuvier (1769); moşierul, negustorul şi întreprinzătorul aromân Evanghelie Zappa (1800); naturalistul, geologul şi paleontologul italian Giovanni Capellini (1833); juristul român Constantin C. Stoicescu, ministru al justiţiei (1881); inginerul constructor român Cristea Mateescu (1894); compozitorul austriac Ernst Krenek (1900); violistul american de origine scoţiană William Primrose (1903); psihologul român Alexandru Roșca (1906); istoricul român Mihai Berza (1907); dramaturgul francez Arthur Adamov (1908); actorul, cântăreţul, dansatorul, coregraful, producătorul de film şi regizorul american Gene Kelly (1912); pedagogul român Iosif Antochi (1914); economistul american Kenneth Joseph Arrow, laureat Nobel (1921); dramaturgul, prozatorul şi publicistul român Paul Everac (1924); pictorul român, scenograful, graficianul, designerul şi sculptorul monumentalist Ion Biţan (1924); actorul român Theodor Danetti (1926); autorul de manuale și scriitorul basarabean Radion Cucereanu (1927); actrița americană Vera Miles (1930); microbiologul american Hamilton Othanel Smith, laureat Nobel (1931); dirijorul, compozitorul şi profesorul român Remus Georgescu (1932); chimistul american Robert Curl, laureat Nobel (1933); prozatorul şi publicistul român Corneliu Ştefanache (1934); poetul și traducătorul român de origine sârbă Duşan Petrovici (1938); profesoara universitară română Zoe Petre, istoric, publicistă şi om politic (1940); criticul şi istoricul literar, eseistul şi comentatorul politic român Mircea Iorgulescu (1943); sculptorul român Adrian Popovici (1943); fotbalistul român Augustin Deleanu (1944); filosoful, scriitorul și eseistul român Andrei Pleșu (1948); preşedintele cecen Ahmat Kadîrov (1951); fizicianul britanic de origine rusă Konstantin Novosiolov, laureat Nobel (1974); interpretul român de muzică ușoară Fuego (1974); jurnalistul român şi corespondentul de război Mile Cărpenişan (1975) şi cântăreaţa română Andra (1986).
– La 23 august au murit: cavalerul și eroul național scoțian William Wallace (1305); sculptorul flamand Artus Quellinus, numit şi „cel Bătrân” (1668); Grigore al II-lea Ghica, domnitor al Țării Româneşti şi al Moldovei (1752); fizicianul francez Charles Augustin de Coulomb (1806); diplomatul român şi publicistul Gheorghe Bengescu (1921); actorul american de film de origine italiană Rudolph Valentino (1926); anarhiştii americani de origine italiană Nicola Sacco şi Bartolomeo Vanzetti (executaţi pe scaunul electric în 1927); compozitorul francez Albert Roussel (1937); istoricul şi papirologul britanic Sir Frederic George Kenyon (1952); biochimistul american Stanford Moore, laureat Nobel (1982); publicistul, sociograful şi memorialistul român Ion Clopoţel (1986); fotograful şi fotojurnalistul german Alfred Eisenstaedt (1995); basul român Viorel Ban (2003); publicistul, scriitorul şi cineastul român Petru Maier-Bianu (2011); caricaturistul român Adrian Andronic „Ando”, tatăl jurnalistului Dan Adronic (2013); jurnalistul, regizorul, editorul, scenaristul şi producătorul român de film Oscar Berger (2013); cineastul britanic Gilbert Taylor (2013) şi scriitorul român, graficianul, sculptorul, jurnalistul, criticul şi istoricul de artă Corneliu Antim (2016).
Septimiu Cioloboc
