Oameni & Fapte – 24 ianuarie

– Este cea de-a 24-a zi a lui 2019. Au rămas 341 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:55 şi va apune la ora 17:13.

– Astăzi este „Ziua Unirii Principatelor Române” – sărbătoare naţională. Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 sau „Unirea Mică” a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. În România se marchează și „Ziua Academiei de Poliţie”, stabilită de Senatul Academiei de Poliţie la 24 ianuarie 1996, data fiind aleasă deoarece Academia poartă numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care are şi meritul de a fi înfiinţat primele formaţiuni de poliţie modernă şi primele formaţiuni de pompieri.

– Astăzi este sărbătorit Sfântul Francisc de Sales, episcop învăţător al Bisericii. La 26 ianuarie 1923, Papa Pius al XI-lea l-a proclamat patronul jurnaliştilor şi al scriitorilor, „al tuturor catolicilor care, prin publicaţii sau ziare ori alte scrieri ilustrează, promovează sau apără învăţătura creştină”.

– La 24 ianuarie anul 41 d.Hr. Garda Pretoriană l-a asasinat pe împăratul roman Caligula (Caius Julius Caesar Germanicus), renumit pentru cruzimea şi extravaganţa hotărârilor sale, iar în 1458 Matei Corvin, al doilea fiu al lui Iancu de Hunedoara, era ales rege al Ungariei, cu sprijinul nobilimii mici şi mijlocii şi al trupelor de mercenari conduse de Mihail Szilágyi. Domnia sa, de 32 de ani, a fost una dintre cele mai strălucite din istoria Ungariei.

– În 1848, la moara lui Sutter din Coloma (statul american California), s-a descoperit aur, faptă care a declanşat „Goana după aur” din California, de la jumătatea secolului al XIX-lea, iar la 24 ianuarie 1859 Adunarea Electivă a Țării Românești s-a pronunțat pentru alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor, realizându-se astfel, de facto, Unirea Principatelor Române.

– În 1862 s-a reunit, la Bucureşti, primul Parlament al Principatelor Unite. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a proclamat, în faţa Adunărilor Elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti, reunite în şedinţă comună, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti a fost desemnat capitala ţării.
În 1864 apărea Legea privind înfiinţarea Curţii de Conturi, instituţie română pentru verificarea şi controlul administrării şi mânuirii banilor publici, iar în 1882 s-a înființat, la București, societatea „Iridența Română”, care, din 1883, s-a numit „Carpați”, militând pentru ajutorarea românilor transilvăneni.

– În 1891 şi-a început activitatea, oficial, Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor din Bucureşti, care a desfăşurat o amplă acțiune culturală şi politică de sprijinire a luptei poporului român pentru unitatea sa politică, reuşind ca până în 1914 să-şi creeze numeroase secţii în majoritatea oraşelor din ţară şi în unele centre universitare din străinătate, precum Paris, Londra, Berlin, Anvers şi Bruxelles.

– În 1893 apărea, la Bucureşti, revista umoristică şi literară „Moftul român”, condusă de Ion Luca Caragiale şi Anton Bacalbaşa, iar în 1913 apărea, la Vălenii de Munte (iar din 1915 la Craiova), revista literară „Drum drept”, sub conducerea lui Nicolae Iorga. În 1924, la trei zile de la moartea liderului bolşevic Vladimir Ilici Lenin, orașul rusesc Petrograd a fost redenumit Leningrad, iar în anul 1932 a fost desființat, în Spania, Ordinul Iezuiților.

– Un cutremur de 8,3 grade pe scara Richter, produs în Chile la 24 ianuarie 1939, s-a soldat cu 28.000 de morți. În 1946 Adunarea Generală a ONU a adoptat prima sa Rezoluţie, privind crearea Comisiei pentru energie atomică, cu obiectivul de a prezenta propuneri referitoare la utilizarea în scopuri paşnice a energiei atomice şi eliminarea armelor atomice sau a altor arme de distrugere în masă. La 24 ianuarie 1949 filiala Iași a Academiei Române şi-a început efectiv activitatea.

– În 1972, lângă insula Guam din vestul Pacificului, era descoperit soldatul japonez Shoichi Yokoi, care a petrecut 28 de ani în junglă, crezând că cel de-Al Doilea Război Mondial încă se desfăşoară. În 1984 antreprenorul şi inventatorul american Steve Jobs şi inginerul american de origine poloneză Steve Wozniak au lansat modelul „Macintosh”, primul computer comercial din lume. Carcasa acestuia conţinea un monitor de 9 inch (23 de centimetri) şi venea împreună cu o tastatură şi un mouse. Debutul „Machintosh” a fost anunţat de faimoasa reclamă de 1,5 milioane de dolari, considerată un eveniment crucial pentru succesul „Apple”.

– În anul 1986 s-a inaugurat oficial prima parte a celei de-a doua magistrale a metroului bucureştean (între staţiile IMGB – Piaţa Unirii), iar în 1990 apărea Decretul-lege 40/24 ianuarie 1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) privind adoptarea noului imn al României, „Deşteaptă-te, române!” („Un răsunet”), pe versurile lui Andrei Mureşanu şi muzica lui Anton Pann.
În 2010 alpinista română în vârstă de 15 ani Crina Coco Popescu a escaladat cel mai înalt vârf al Oceaniei – Carstensz Pyramid, din Indonezia (măsurând 4.884 de metri), devenind cea mai tânără alpinistă din lume care s-a căţărat pe acest munte. Recordul anterior era deținut de americana Samantha Larson care a urcat vârful în 2007, la vârsta de 18 ani.

– La 24 ianuarie s-au născut: împăratul roman Hadrian (76 d.Hr.); bibliofilul englez Richard de Bury, episcop şi lord cancelar al Angliei (1287); filosoful german Christian Wolff (1679); cântăreţul italian de operă Farinelli (1705);
dramaturgul, editorul, inventatorul, ceasornicarul, muzicianul şi politicianul francez Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais, creatorul celebrului personaj Figaro (1732); pianistul, profesorul, dirijorul şi compozitorul italian Muzio Clementi (1752); scriitorul şi compozitorul romantic german E.T.A. [Ernst Theodor Amadeus] Hoffmann (1776); actorul român Ioan Anestin (1847); pictorul rus Vasili Surikov (1848); ţăranul român Gheorghe Cârţan, zis Badea Cârţan, care a călătorit pe jos, până la Roma, ca să vadă Columna lui Traian (1849); filosoful român Grigore Tăuşan (1874); dramaturgul, poetul, prozatorul, memorialistul şi publicistul român Victor Eftimiu (1889); pictorul român Petre Iorgulescu-Yor (1890); medicul şi biochimistul francez Jean Roche (1901); doctoriţa română Florica Bagdasar, prima femeie ministru din România (1901); violoncelistul şi profesorul român George Cocea (1904); actorul român Grigore Vasiliu „Birlic” (1904); trompetistul, saxofonistul, conducătorul de formaţii de jazz şi criticul muzical român Mihai Berindei (1907); pictoriţa şi graficiana română Wanda Sachelarie-Vladimirescu (1916); actorul american de film și televiziune Ernest Borgnine (1917); regizoarea, profesoara, autoarea dramatică, criticul teatral şi publicista română Sorana Coroamă-Stanca, soţia scriitorului şi actorului Dominic Stanca (1921); regizorul, scenaristul, actorul şi producătorul francez Georges Lautner (1926); actorul francez de film Michel Serrault (1928); actorul român Silviu Stănculescu (1932); actriţa română de etnie evreiască Leonie Waldman-Eliad, o legendă a cântecului evreiesc din România (1932); comediantul canadian Claude Préfontaine (1933); handbalistul şi antrenorul german Hans Moser, născut în România (1937); compozitorul american Bill Dees, autorul celebrei piese „Oh, Pretty Woman” (1939); soprana italiană Maria Chiara (1939); pastorul luteran şi omul politic german Joachim Gauck, fost preşedinte al Germaniei (1940); cântărețul şi compozitorul american Neil Diamond (1941); jurnalistul şi profesorul român de etnie maghiară Vasas Ferenc (1942); cântăreţul şi actorul român Cristian Popescu (1944); criticul literar, folcloristul, prozatorul și profesorul universitar român Silviu Angelescu (1945); artista decoratoare română Daniela Gruşevschi (1946); ÎPS Andrei Andreicuţ, arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului (1949); cântăreaţa română Stela Enache (1950); actorul francez Daniel Auteuil (1950); violonistul rus Yuri Abramovici Bashmet (1953); actrița germană de film Nastassia Kinski (1961) și ÎPS Varsanufie, arhiepiscopul Râmnicului și fost episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor (1968).

– La 24 ianuarie au murit: împăratul roman Caligula (asasinat în 41 d.Hr.); sculptorul francez Étienne-Maurice Falconet (1791); compozitorul italian Gaspare Luigi Spontini (1851); poetul, arheologul, omul politic şi omul de ştiinţă slovac Ján Kollár (1852); clericul anglican William Webb Ellis, inventatorul rugby-ului (1872); compozitorul german Friedrich von Flotow (1883); publicistul și omul politic liberal român Nicolae Ionescu (1905); economistul, agronomul şi premierul român Petre S. Aurelian, ministru în mai multe rânduri (1909); mitropolitul ortodox român Iosif Gheorghian (1909); pictorul şi sculptorul italian Amedeo Modigliani (1920); pianistul și dirijorul elvețian Edwin Fischer (1960); pictorul, sculptorul, scriitorul și pedagogul francez André Lhote (1962); scriitorul, omul politic şi premierul britanic Sir Winston Churchill, laureat Nobel (1965); politicianul comunist român şi generalul Emil Bodnăraș, spion sovietic (1976); regizorul american de film George Cukor (1983); eseistul, memorialistul şi ziaristul român Leon Kalustian (1990); industriaşul italian Giovanni Agnelli, fost preşedinte al grupului auto „Fiat” (2003); istoricul român Gheorghe Platon (2006); regizorul român de teatru şi film Horea Popescu (2010); producătorul de filme, scenaristul şi regizorul german Bernd Eichinger (2011); regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul grec de film Theo Angelopoulos (2012); actorul american James Farentino (2012); umoristul, scenaristul și regizorul român Dan Mihăescu, realizator de emisiuni de divertisment (2013); scriitorul american Richard G. Stern (2013); prezentatorul american de televiziune Joe Franklin, inventatorul formatului TV de tip talk-show (2015); matematicianul american Marvin Minsky, unul dintre pionierii inteligenţei artificiale (2016); matematicianul și profesorul român Ion D. Ion (2018) și cântărețul şi compozitorul britanic Mark E. Smith, membru al trupei post-punk britanice „The Fall” (2018).

Septimiu Cioloboc