Oameni & Fapte – 24 octombrie

Publicat de Corina Muntean, 24 octombrie 2019, 06:00

– Este cea de-a 297-a zi a lui 2019. Au mai rămas 68 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:51 şi va apune la ora 18:20.

– Astăzi este „Ziua Naţiunilor Unite”, deoarece la 24 octombrie 1945 intra în vigoare Carta ONU, care marca înfiinţarea Organizaţia Naţiunilor Unite. Tot azi este „Ziua Internaţională a Dezvoltării Informaţionale” şi Ziua Naţională a Republicii Zambia, unde se aniversează proclamarea independenţei şi a republicii, din 1964. Azi începe „Săptămâna Dezarmării” (24-30 octombrie), în ziua intrării în vigoare a Cartei ONU, și „Săptămâna Mondială a Educației Media” („Global Media and Information Literacy – MIL – Week”), inițiată de UNESCO, din 2012.

– La 24 octombrie 1648 s-a semnat „Pacea de la Westfalia”, care consfinţea sfârşitul Războiului de Treizeci de Ani (1618-1648), dintre Sfântul Imperiu Roman și respectiv Spania, Franţa, Suedia şi Olanda – ultimul război religios important din Europa, iar în anul 1795 Polonia a fost divizată între Prusia, Rusia şi Austria. Statul polonez va reapărea pe harta Europei abia la sfârşitul Primului Război Mondial, în 1918. La 24 octombrie 1857 a fost înfiinţat, în Anglia, primul club de fotbal din lume, Sheffield FC. În momentul de faţă, echipa evoluează în cel de-al optulea eşalon din fotbalul britanic.

– În 1918 era adresat mesajul secretarului de stat american, Robert Lansing, privind recunoaşterea dreptului românilor de a-şi desăvârşi unirea, iar în 1929 începea Marele Crah al Bursei de Valori din New York, cunoscut şi ca „Joia neagră”, faptă care a declanşat marea criză economică mondială, ce a cuprins şi România (1929-1933). În 1931 gangsterul american Al Capone a fost amendat cu 50.000 dolari şi condamnat la 11 ani de închisoare pentru evaziune fiscală, iar între 24-25 octombrie 1978 s-a inaugurat Spitalul Clinic din Bucureşti, numit din 1984 Spitalul Universitar, iar din 2000, Spitalul Universitar de Urgenţă.

– În anul 1987 s-a inaugurat noua linie a metroului bucureştean, pe traseul Piaţa Unirii – Pipera (de 8,4 km), iar în 1996 a intrat în vigoare Convenţia privind siguranţa centralelor nucleare, semnată la 20 septembrie 1994, la cea de-a 38-a Conferinţă Generală a AIEA de la Viena. În anul 1999 o echipă de medici chirurgi de la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, condusă de dr. Şerban Brădişteanu, a realizat primul transplant de cord din România, iar în anul 2003 avea loc ultimul zbor Concorde, de la New York la Londra.

– În 24 octombrie s-au născut: scriitoarea americană Sarah Josepha Hale (1788); fizicianul german Wilhelm Eduard Weber, co-autor al primului telegraf electric (1804); poetul și traducătorul român de fabule Dimitie Gusti (1818); Pimen Georgescu, mitropolit al Moldovei (1853); chimistul olandez Hendrik Willem Bakhuis Roozeboom (1854); compozitorul maghiar Kálmán Emmerich [Imre] (1882); pictorul bolivian Cecilio Guzman de Rojas (1899); politologul german Theodor Eschenburg (1904); dramaturgul şi directorul american de teatru Moss Hart (1904); baritonul italian Tito Gobbi (1913); scenaristul american Bob Kane, creatorul personajului Batman (1915); soprana croato-austriacă Sena Jurinac (1921); poeta şi prozatoarea română Veronica Porumbacu (1921); inginerul chimist român Vasile Cocheci, specialist în protecţia calităţii apelor (1922); poeta americană de origine britanică Denise Levertov (1923); compozitorul italian Luciano Berio (1925); șansonetistul, pianistul şi actorul francez Gilbert Bécaud (1927); artista plastică română Ileana Balotă (1929); scriitorul, eseistul şi activistul canadian Hubert Aquin (1929); compozitorul american George Crumb (1929); scriitorul și dramaturgul bulgar Yordan Radichkov (1929); compozitoarea rusă Sofia Gubaidulina (1931); scriitorul american Norman Rush (1933); actriţa română Draga Olteanu-Matei (1933); fizicianul Andrei Andrieş, din Republica Moldova (1933); jurnalista română de radio Eugenia Grosu-Popescu (1936); actorul american F. Murray Abraham, laureat al Premiului Oscar (1939); sculptoriţa română Valentina Boştină (1940); criticul şi istoricul literar român George Gibescu (1940); eseistul şi istoricul literar român Eugen-Sandu Cucerzan, istoric al filosofiei (1940); actriţa americană Margaret Blye (1942); omul politic democrat-liberal şi economistul român Theodor Stolojan, fost premier al României (1943); criticul şi istoricul literar român Cornel Moraru (1943); actriţa și cântăreața română Anda Călugăreanu (1946); Î.P.S. Petru Păduraru, arhiepiscop al Chişinăului, mitropolit al Basarabiei şi exarh al Plaiurilor (1946); actorul american Kevin Kline (1947); actriţa română Magda Catone (1958); afaceristul rus Roman Abramovici (1966); jucătoarea română de tenis Ruxandra Dragomir, fostă şefă a Federaţiei Române de Tenis (1972); cântăreața și actrița americană Adrienne Bailon (1983) şi fotbalistul englez Wayne Rooney (1985).

– La 24 octombrie au murit: astronomul şi matematicianul danez Tycho Brahe (1601); matematicianul, filosoful şi astronomul francez Pierre Gassendi (1655); compozitorul italian Alessandro Scarlatti (1725); compozitorul austriac Carl Ditters von Dittersdorf (1799); pictorul român Barbu Iscovescu, participant la Revoluţia din 1848 din Ţara Românească (1854); scriitorul şi diplomatul german Wilhelm von Kotzebue (1887);
pictorul român Gheorghe Tattarescu (1894); pictorul francez Pierre Puvis de Chavannes (1898); generalul român Ion Dragalina, căzut la datorie în Primul Război Mondial (1916); compozitorul francez Charles Lecocq (1918); istoricul belgian Henri Pirenne (1935); sculptorul, desenatorul şi scriitorul german Ernst Barlach (1938); poetul canadian de limbă franceză Hector de Saint-Denys Garneau (1943); industriaşul francez Louis Renault, fondator al companiei de motoare cu acelaşi nume (1944); compozitorul austriac de origine maghiară Franz Lehár (1948); muzicianul, compozitorul, dirijorul, folcloristul şi poetul român Nicodim Ganea (1949); compozitorul şi pianistul român Ion Filionescu (1961); filologul şi eseistul român Anton Balotă (1971); violonistul, violistul și dirijorul rus de origine evreiască David Oïstrakh (1974); inginerul român Elie Carafoli, creatorul şcolii româneşti de aerodinamică (1983); filologul indian Amitha Bose, prima traducătoare a lui Mihai Eminescu în bengali (1992); inginerul agronom român Nichifor Ceapoiu (1994); interpreta română de muzică lăutărească Romica Puceanu (1996); cântăreața americană de jazz Jeanne Lee (2000); editorul francez Guy Schoeller, inventatorul „Cărţii de Buzunar” (2001); regizorul de teatru şi film, actorul, scenograful, arhitectul şi profesorul român Liviu Ciulei (2011); compozitorul american Bill Dees, autorul melodiei „Oh, Pretty Woman” (2012); cântăreţul şi actorul spaniol Manolo Escobar (2013); poetul și eseistul român Ilarie Hinoveanu (2013); energeticianul român Gleb Drăgan, specialist în electrostatică, trăsnet sau supratensiuni atmosferice şi de comutaţie (2014); actriţa americană de origine irlandeză Maureen O’Hara (2015); muzicianul american Fats Domino, unul dintre pionerii muzicii rock and roll (2017) și actorul american Robert Guillaume (2017).

Septimiu Cioloboc