Oameni & Fapte – 19 iulie

– Este cea de-a 200-a zi a lui 2022. Au mai rămas 165 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:48 şi va apune la ora 21:08.

– Astăzi sărbătorim „Ziua Națională a Înotului”, instituită prin Legea nr. 279 din 26 noiembrie 2021 și marcată de către Federația Română de Natație și Pentatlon Modern, de cluburi sportive / asociații și membri afiliați prin participarea la evenimente și programe cu caracter sportiv sau social, cu scopul de a informa și de a promova importanța practicării înotului pentru sănătatea oamenilor. În 19 iulie 1908, la a IV-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară de la Londra, a fost înființată Federația Internațională de Natație (FINA). „Ziua Internaţională a Înotului” („World Aquatics Day”), prin care se încurajează practicarea sporturilor acvatice, este sărbătorită în primul week-end din luna iulie, luna înființării FINA.

– La 19 iulie 1848 Ministerul de Externe al Rusiei a dat o notă circulară în care blama tendinţele românilor de a se uni într-un stat daco-român independent. Dezavuarea a constat în intervenţia armată în Moldova – prin ocuparea oraşului Iaşi – şi apoi în Ţara Românească – prin trecerea Milcovului. În anul 1856 Poarta Otomană adresa Puterilor garante tot o notă circulară prin care aceasta se pronunţa împotriva dreptului viitoarelor Adunări ad-hoc ale Principatelor Române de a discuta problema Unirii.

– În 1870 Franța declara război Prusiei, declanşând Războiul franco-prusac, încheiat la 26 februarie 1871 prin înfrângerea Franței. În 1877 Marele Duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor rusești, a adresat principelui Carol al României o telegramă cifrată în care, relatându-i despre înfrângerea suferită de trupele rusești în cea de-a doua bătălie de la Plevna, i-a cerut cu insistență ajutorul. Primele unități ale Armatei Române au trecut Dunărea și au luat în primire paza podului de vase Zimnicea-Svistov.

– La 19 iulie 1900 s-a deschis metroul din Paris, iar în 1922 România a jucat primul meci în „Cupa Davis” („Salatiera de Argint”), pierzând cu 0-5 la Eastbourne în faţa Indiei. În 1930 România a ratificat Convenţia referitoare la expoziţii internaţionale (semnată la Paris, în 22 noiembrie 1928), iar în data de 19 iulie 1947, sub acuzaţia că sunt „implicaţi într-o acţiune de răsturnare a regimului existent în România”, Parlamentul ţării a hotărât ridicarea imunităţii parlamentare unui număr de 6 deputaţi ţărănişti, printre ei fiind şi Iuliu Maniu, care au fost arestaţi. Presa PNŢ, în frunte cu oficiosul „Dreptatea”, a fost interzisă.

– La 19 iulie 1952 a avut loc ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Vară de la Helsinki, capitala Finlandei, iar în 1954 a fost lansat primul disc single semnat de Elvis Presley – „That’ s Alright (Mama)”. În perioada
19-24 iulie 1965, la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu a fost ales în funcţia de secretar general al partidului, iar în 1980 s-a desfăşurat ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Vară de la Moscova, din URSS.

– În 19 iulie 1981 a început, la Bucureşti, ediţia a XI-a a Jocurilor Mondiale Universitare de Vară, cu participarea a 5.000 de sportivi din 85 de ţări, ediţie la care sportivii români au obţinut 67 de medalii. În anul 1996 a început, la Atlanta (în SUA), cea de-a XXVI-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară, la care delegația României (alcătuită din 168 de sportivi) s-a clasat pe locul 14 la final, cu patru medalii de aur, patru de argint și șase de bronz.

– În 2011 a fost inaugurat primul cartier chinezesc din România şi cel mai mare complex Chinatown din Europa de sud-est, în localitatea ilfoveană Afumaţi, la 16 kilometri de Bucureşti, iar pe 19 iulie 2013 alpiniștii români Török Zsolt, Marius Gane, Aurel Salasan și Teo Vlad au reușit, în premieră românească, să cucerească vârful pakistanez Nanga Parbat, de 8125 metri, situat la capătul vestic al Munților Himalaya. Vârful Nanga Parbat este unul dintre piscurile cele mai grele de escaladat, fiind al nouălea vârf ca înălţime din lume.

19 iulie 1834 – Edgar Degas, pictor francez

– La 19 iulie s-au născut: inginerul american Samuel Colt, autorul revolverului care-i poartă numele, una dintre cele mai populare arme de foc din lume (1814); scriitorul elveţian de limbă germană Gottfried Keller (1819); pictorul, desenatorul şi sculptorul francez Edgar Degas (1834); astronomul american Edward Charles Pickering, unul dintre pionierii astrofizicii (1846); generalul român Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de Independenţă şi al celui de reîntregire naţională (1852); medicul român Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog şi imunolog, unul dintre fondatorii virusologiei pe plan mondial şi promotor al chimioterapiei (1874); compozitorul şi profesorul român Mihail Andreescu-Skeletty (1882); poetul, preotul greco-catolic şi pedagogul român Teodor Murăşanu, deţinut politic (1891); poetul şi dramaturgul rus Vladimir Maiakovski (1893); medicul şi scriitorul britanic A.[rchibald] J.[oseph] Cronin (1896); filosoful şi sociologul german Herbert Marcuse (1898); actorul și profesorul francez Étienne Decroux, reprezentant de seamă al pantomimei (1898); inginerul şi geologul român Iulian P. Gavăţ (1900); scriitorul, omul politic şi gazetarul român Nicolae Carandino (1905); dirijorul englez Boyd Neel (1905); pianistul englez Louis Kentner (1905); astronomul şi matematicianul român Constantin Drâmbă (1907); istoricul şi arheologul român Mihail Macrea (1908); pictorul şi graficianul Glebus Sainciuc din Republica Moldova (1919); prozatorul, eseistul, publicistul şi traducătorul român Constantin Ţoiu (1923); istoricul român Pompiliu Teodor (1930); istoricul, profesorul şi omul politic Alexandru Moşanu din Republica Moldova (1932); ziarista română, scenarista de film de animaţie şi autoarea de proză pentru copii Tita Chiper, soţia scriitorului Alexandru Ivasiuc (1934); prozatorul, eseistul şi profesorul român Norman Manea (1936); actrița, regizoarea și scenarista română Iarina Demian (1938); balerina rusă Natalia Bessmertnova (1941); prozatoarea română Maria-Luiza Cristescu (1943); economistul american Thomas John Sargent, laureat Nobel (1943); tenismanul român Ilie Năstase, fost lider mondial ATP şi câştigător a numeroase mari turnee internaţionale (1946); muzicianul englez Brian May, chitarist solo şi vocalist de acompaniament al formaţiei britanice de rock „Queen” (1947); atleta română Argentina Menis, medaliată cu argint olimpic la aruncarea discului (1948); fostul fotbalist internaţional român Alexandru Neagu (1948); compozitorul, dirijorul şi publicistul român Liviu Dănceanu (1954); poeta și publicista română Elena Ştefoi, diplomat (1954); percuționista scoțiană Dame Evelyn Elizabeth Ann Glennie, prima persoană din istoria industriei muzicale cu o carieră de succes ca percuţionist solo, deși suferă de surditate profundă de la vârsta de 12 ani (1965) și înotătoarea română Diana Mocanu, dublă campioană olimpică (1984).

– În 19 iulie au murit: poetul, prozatorul şi umanistul italian Francesco Petrarca (1374); compozitorul flamand Jean Baptiste Loeillet (1730); navigatorul și cartograful englez Matthew Flinders (1814); scriitoarea şi jurnalista americană Margaret Fuller, militantă pentru drepturile femeilor (1850); scriitorul spaniol Pedro Antonio de Alarcón [y Ariza], reprezentant al costumbrismului (1891); medicul şi profesorul român Nicolae Paulescu, cel care a descoperit insulina (1931); istoricul român Grigore Florescu (1960); medicul român Iuliu Moldovan, unul dintre întemeietorii şcolii de igienă şi sănătate publică din Cluj (1966); pictorul şi scenograful român H. M. Maxy (1971); pictorul român Henri Catargi (1976); fizicianul american Hugh Everett al III-lea (1982); compozitorul şi violoncelistul român Serafim Antropov-Manu (1988); istoricul literar şi folcloristul român Gheorghe Vrabie (1991); istoricul, arheologul şi epigrafistul român Dionisie M. Pippidi (1993); pictorul român de etnie evreiască, scriitorul, eseistul, memorialistul, criticul şi istoricul de artă Raoul Şorban (2006); scriitorul american de origine irlandeză Frank McCourt, laureat al Premiului Pulitzer (2009); părintele arhimandrit şi duhovnicul român Arsenie Papacioc, prigonit şi închis de comunişti (2011); jurnalista belgiană Janine Lambotte, prima femeie din Europa care a prezentat un jurnal televizat (2012); actorul de comedie, regizorul, scenaristul, producătorul şi scriitorul britanic Mel Smith (2013); sculptorul român Constantin Lucaci (2014); actorul american James Garner (2014); actrița americană de film și televiziune Skye McCole Bartusiak (2014); regizorul, producătorul, scenaristul şi actorul american Garry Marshall (2016); jurnalista franceză Évelyne Prouvost (2017); scenaristul japonez de film Shinobu Hashimoto (2018); actorul olandez de film Rutger Hauer (2019); gânditoarea umanistă și profesoara maghiară Heller Ágnes, supraviețuitoare a Holocaustului (2019); arhitectul argentinian César Pelli, autorul Turnurilor gemene Petronas din Kuala Lumpur şi One World Financial Center din New York (2019) și restauratoarea română de pictură pe lemn, patrimoniu mobil şi imobil, Mihaela Nacu (2021).

Septimiu Cioloboc