Oameni & Fapte – 27 iunie
Publicat de Rotar Mirela, 27 iunie 2022, 07:55
– Este cea de-a 178-a zi a lui 2022. Au rămas 187 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:31 şi va apune la ora 21:19.
– Astăzi celebrăm „Ziua Mondială a Pescuitului”, care se marchează din 1985, prin hotărârea Conferinţei Mondiale privind Pescuitul, desfăşurată în 1984, dar şi Sărbătoarea Naţională a Republicii Djibouti, stat african în care se aniversează proclamarea independenţei din 1977.
– Tot astăzi este „Ziua Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii”, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 6 aprilie 2017, prin Rezoluţia 71/279. Conform unor statistici ale Comitetului Internaţional pentru Afaceri Mici, aceste întreprinderi reprezintă peste 90% din totalul firmelor din lume, fiind răspunzătoare pentru aproximativ 60-70% din numărul total de angajaţi şi contribuind cu aproximativ 50% din PIB.
– La 27 iunie 1709 ţarul Petru cel Mare al Rusiei îl învingea pe regele Carol al XII-lea al Suediei în Bătălia de la Poltava (azi în Ucraina), iar în 1844 americanul Joseph Smith, fondatorul și primul profet al Mormonismului, era asasinat în Carthage, statul Illinois, în timpul campaniei electorale pentru președinția SUA. În 1913 România a declarat război Bulgariei, intrând în cel de-Al Doilea Război Balcanic, alături de Grecia, Serbia, Muntenegru și Turcia (conflagraţie declanşată la 16 iunie1913). Regele Carol I, în calitate de comandant suprem al Armatei, şi-a stabilit cartierul general la Corabia.
– În 1943, din inițiativa filosofului român Ion Petrovici, pe atunci ministrul instrucțiunii, a fost inaugurat, în parcul Cișmigiu din Bucureşti, ansamblul de statui „Rondul Roman” sau „Rotonda Scriitorilor”, reprezentând busturile unor scriitori de seamă ai literaturii române. Pe 27 iunie 1956, la Opera de Stat din Cluj-Napoca, a avut loc premiera dramei muzicale „Pană Lesnea Rusalim”, de Paul Constantinescu, pe un libret de Victor Eftimiu.
– În 1967, în Enfield, o zonă din nordul Londrei, a fost instalat primul ATM (bancomat) din lume. Aparatul creat de scoţianul John Shepherd-Barron nu primea carduri bancare, ci funcţiona în baza unor cecuri imprimate cu substanțe radioactive şi elibera doar o contravaloare de 10 lire sterline. Codurile PIN folosite de ATM erau compuse din 6 cifre, însă după o vreme John Shepherd-Barron a realizat că majoritatea utilizatorilor memorează doar 4 dintre ele. Astfel, de atunci, structura codului PIN a fost schimbată şi a rămas aceeaşi până în ziua de azi.
– În 1968, la Praga, s-a publicat „Manifestul celor 2.000 de cuvinte”, redactat de un grup de intelectuali, care cereau instituirea unui regim liberal, iar la 27 iunie 1980 a avut loc dezastrul aerian de la Ustica, provincia Palermo, Sicilia din sudul Italiei, când avionul „DC-9 Itavia” a fost lovit de o rachetă lansată de un aparat al marinei militare franceze. Avionul civil italian s-a prăbușit în Marea Tireniană, în apropierea insulei Ustica, la nord de Sicilia, provocând moartea a 81 de persoane. Accidentul este cunoscut sub numele de „măcelul de la Ustica”. Fostul președinte al Italiei, Francesco Cossiga, a atribuit cauza prăbușirii avionului unei rachete trase de marina franceză, în ciuda dovezilor contrare care au fost prezentate în raportul elaborat de Frank Taylor în 1994. Pe 23 ianuarie 2013, Curtea Supremă de Justiție italiană a stabilit că sunt dovezi clare care au arătat că aeronava a fost doborâtă de o rachetă, fără să precizeze cine ar fi tras racheta respectivă. Până acum, acesta a fost cel mai grav incident aerian de acest gen din Italia.
– La 27 iunie 1996 a fost dezvelit bustul omului politic ţărănist român Corneliu Coposu, amplasat lângă Biserica Kretzulescu din Bucureşti – operă a sculptorui Mihai Buculei, iar în 2005 a început să emită postul român de televiziune de ştiri „Antena 3” – singurul post de televiziune din România afiliat la „CNN International”, faptă care permite fiecăreia dintre cele două televiziuni să preia transmisiuni ale celeilalte cu costuri reduse.
– În 27 iunie s-au născut: juristul şi omul politic român Andrei Mocioni, militant pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic (1812);
poetul şi dramaturgul român Samson Bodnărescu (1840); dramaturgul, poetul şi publicistul bulgar Ivan Vazov (1850); biologul german Hans Spemann, laureat Nobel (1869); scriitoarea americană, oarbă şi surdă, Helen Adams Keller (1880); istoricul francez Jérôme Carcopino (1881); scriitorul, biologul şi publicistul român Emanoil Bucuţa (1887); actriţa şi regizoarea americană Mary Antoinette [Tony] Perry, co-fondatoare a organizaţiei „American Theatre Wing” (1888); soprana italiană Toti Dal Monte (1893);
chimista română Raluca Ripan (1894); medicul oftalmolog român Petre Vancea (1902); compozitorul, muzicologul şi profesorul român Liviu Rusu (1908); compozitorul român Temistocle Popa (1921); pictorul francez de origine poloneză Ladislas Kijno (1921); etnologul și sociologul român Paul Petrescu (1921); medicul român Nicolae Simionescu (1926); fizicianul olandez Martinus J. G. Veltman, câştigător al Premiului Nobel (1931); soprana americană de origine italiană Anna Moffo (1932); prozatorul, poetul, dramaturgul, publicistul, editorul, traducătorul și artistul plastic român Cristian Petru Bălan (1936); criticul, istoricul literar, eseistul și traducătorul român Sergiu Dan Pavel, fiul prozatorului Pavel Dan (1936); pianistul român de jazz Eugen Ciceu (1940); regizorul polonez de film Krzysztof Kieslowski (1941); regizorul de film, scenaristul și scriitorul român Ion Cărmăzan (1948); trăgătorul român de tir Corneliu Ion (1951); actriţa franceză de film și cântăreața Isabelle Adjani (1955); chimistul și profesorul român Ion Grosu (1955) și creatoarea americană de modă Ashley Nell Tipton (1991).
– La 27 iunie au murit: pictorul şi arhitectul italian Giorgio Vasari (1574); zoologul german Johann August Ephraim Goeze (1793); chimistul şi geologul britanic James Smithson (1829); matematiciana franceză Sophie Germain (1831); pastorul american Joseph Smith Jr., cel care a fondat mormonismul (1844); omul politic român Constantin C. Arion, ministru în mai multe rânduri (1923); Ioan Suciu, primul episcop român unit arestat de autoritățile comuniste (1953); dirijorul şi compozitorul austriac Robert Stolz (1975); istoricul literar şi editorul român Ion Dumitrescu (1976); poetul, prozatorul și eseistul român Corneliu Sturzu (1992); baritonul român Octav Enigărescu (1993); poetul şi jurnalistul român Ion Rahoveanu (1994); ornitologul chinez Zheng Zuoxin (1998); actorul american Jack Lemmon (2001); speologul şi paleontologul român Constantin [Costin] Rădulescu (2002); scriitorul şi publicistul român de etnie maghiară Domokos Géza (2007); boxerul român Nicolae Linca, singurul campion olimpic al boxului românesc (2008); actriţa americană Elaine Stewart (2011); jurnalistul şi scriitorul român Nicolae Stroescu-Stînişoară (2014); basistul britanic Chris Squire, membru fondator al trupei de rock progresiv „Yes” (2015); actorul şi producătorul italian de film Bud Spencer, înotător profesionist de succes în tinerețe (2016); scriitorul și viitorologul american Alvin Toffler, autorul unor volume de analiză politico-socială şi economică globală, precum „Şocul viitorului”, „Al treilea val” și „Puterea în mişcare” (2016); scriitorul englez Michael Bond, creatorul ursuleţului Paddington (2017); actorul suedez Michael Nyqvist (2017) și fostul fotbalist român Mihai Romilă, mijlocaș al naționalei României (2020).
Septimiu Cioloboc
