Oameni & Fapte – 28 Martie

– La data de 28 marie 193 d.Hr. împăratul Roman Pertinax a fost asasinat de Garda Pretoriană care apoi a vândut tronul lui Didius Iulianus, ce a murit și el, prin violență, după câteva săptămâni. Mult mai târziu, în 1776, s-a fondat „Balșoi Teatr” din Moscova. Pe 28 martie 1791 primul program politic al românilor din Transilvania, „Supplex Libellus Valachorum”, a fost trimis Curţii de la Viena. Era cel mai important act politic al românilor ardeleni din secolul al XVIII-lea, care formula sintetic revendicările poporului român.

– În 1842 a avut loc primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena, iar în ziua de 28 martie 1875 a fost înfiinţat primul serviciu românesc de poştă ambulantă, pe distanţa Bucureşti-Iţcani (judeţul Suceava). Şcoala devenea obligatorie în Franţa, pe 28 martie 1882, iar în 1898 a apărut, în România, Legea pentru organizarea Marinei Militare, ce se compunea din două divizii: Divizia de Dunăre, cu sediul la Galaţi, care cuprindea şcoala de torpile şi trupele de apărare din porturile fluviale şi toate bastioanele fluviale şi Divizia de Mare, cu sediul la Constanţa, ce cuprindea depozitele marinei, cu şcoala de cadre, şcoala de aplicaţie a sublocotenenţilor, şcoala de marină ş.a.

– La 28 martie 1923 regele Ferdinand I al României promulga Constituţia României de după Primul Război Mondial, apreciată la vremea ei ca una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa. În anul 1930 orașele turcești Constantinopol și Angora și-au schimbat denumirea în Istanbul și, respectiv, Ankara, iar la data de 28 martie 1948 au avut loc primele alegeri parlamentare după instaurarea puterii comuniste în România, soldate cu câştigarea tuturor mandatelor de către Frontul Democraţiei Populare (FDP).

– În 1974 Marea Adunare Naţională a României aproba instituirea funcţiei de preşedinte al Republicii Socialiste România şi îl alegea în această funcţie pe Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Se menţinea, totodată, instituţia Consiliului de Stat, al cărui preşedinte rămânea tot Ceauşescu. La data de 28 martie 1983 Consiliul de Stat al României a adoptat Decretul privind declararea animalelor, înstrăinarea și tăierea bovinelor și cabalinelor, prin care se interzicea crescătorilor de animale sacrificarea acestora pentru consumul propriu. Tot la data de 28 martie 1983 Consiliul de Stat al României a adoptat Decretul privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor și al mașinilor de scris, prin care se introducea controlul polițienesc asupra folosirii acestor aparate.

– În 28 martie 1992 au început lucrările celei de-a treia Convenţii Naţionale a Frontului Salvării Naţionale (FSN), unde au izbucnit polemici dure între adepţii lui Petre Roman şi cei ai preşedintelui Ion Iliescu. Cei din urmă au părăsit sala, iar peste două zile Ion Iliescu îşi anunţa demisia din FSN şi din grupurile parlamentare, precum şi intenţia de a crea un nou partid, Frontul Democrat al Salvării Naţionale, care va fi înregistrat pe 14 aprilie 1992, la Tribunalul Bucureşti.

– În anul 2005 trei jurnalişti români, Marie-Jeanne Ion şi Sorin Mişcoci (amândoi de la „Prima TV”) şi Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”), au fost declaraţi dispăruţi la Bagdad, în Irak. După 55 de zile de captivitate (la 22 mai), cei trei jurnalişti au revenit în ţară. La aceeaşi dată, de 28 martie 2005, un puternic seism produs în insula indoneziană Sumatra şi având o magnitudine de 8,7 grade pe scara Richter a provocat moartea a zeci de persoane şi importante pagube materiale în insula Nias, la sud de Sumatra.

– La 28 martie s-au născut: pictorul renascentist italian Fra Bartolomeo (1472); pedagogul ceh Jan Amos Komensky, reformator al învățământului (1592); revoluţionarul venezuelean Francisco de Miranda (1750); medicul german Karl von Basedow (1799); istoricul și criticul literar italian Francesco de Sanctis (1817); dramaturgul, poetul și traducătorul român Constantin Dumitru Olănescu (1849); premierul francez Aristide Briand, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1862); scriitorul rus Maxim Gorki (1868); dramaturgul român Alexandru Kirițescu (1888); medicul belgian Corneille Heymans, laureat Nobel (1892); zoologul și oceanologul român Mihai C. Băcescu (1908); prozatorul român Ovidiu Constantinescu (1914); scriitorul român Septimiu Bucur (1915); actorul britanic Dirk Bogarde (1921); jurnalistul român Ioan Ioanid, crainic la postul de radio „Europa Liberă” (1926); autoarea suedeză Marianne Fredriksson (1927); fizicianul american Jerome Isaac Friedman, laureat Nobel (1930); directorul român de imagine, profesorul și inovatorul tehnicilor de filmare Alexandru Întorsureanu (1932); scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, laureat Nobel (1936); prozatorul român Florin Bănescu (1939); muzicianul britanic John Evan, clăparul trupei rock „Jethro Tull” (1948); politicianul şi diplomatul român Adrian Severin (1954); scriitorul român Dan Silviu Boerescu (1963); scrimera română Laura Badea, campioană olimpică (1970) şi cântăreața americană Lady Gaga (1986).

– În ziua de 28 martie au murit: pictorul olandez Jan van der Heyden (1712); matematicianul şi filosoful francez Nicolas de Caritat, marchiz de Condorcet (1794); poetul şi prozatorul român Alexandru Ioan Lapedatu (1878); compozitorul rus Modest Musorgski (1881); medicul român Thoma Ionescu, întemeietorul școlii românești de chirurgie și de anatomie topografică (1926); scriitoarea britanică Virginia Woolf (1941); actrița română Aglae Pruteanu (1941); compozitorul rus Serghei Rahmaninov (1943); chimistul român Petru Bogdan, creatorul învățământului de chimie-fizică din România (1944); compozitorul și violonistul român Grigoraș Dinicu, recunoscut ca unul dintre cei mai faimoși lăutari (1949); atletul american Jim Thorpe (1953); politicianul român Gheorghe Tătărăscu, premier al României (1957); preşedintele american Dwight David Eisenhower (1969); poetul român Daniel Turcea (1979); pictorul francez de origine rusă Marc Chagall (1985); poetul român Victor Felea (1993); dramaturgul, eseistul şi poetul român Eugen Ionescu (1994); generalul român Ștefan Gușe, șef al Marelui Stat Major (1994); geologul român Ion Băncilă (2001); regizorul american Billy Wilder, laureat a șase premii Oscar (2002); actorul britanic Peter Ustinov (2004); actorul român Ștefan Radof (2012) şi actorul britanic Richard Griffiths (2013).

Septimiu Cioloboc

Foto: arhiva