Oameni & Fapte – 29 ianuarie
– Navigatorul olandez Willem Cornelis Schouten a fost primul explorator care a ocolit Capul Horn, la data de 29 ianuarie 1616, în expediția pentru căutarea unui nou drum spre Oceanul Pacific. După fix 60 de ani, în 1676, Feodor al III-lea devenea ţar al Rusiei. Însă nu a mai apucat să prindă şi ruşinea din 29 ianuarie 1814, când armata imperială franceză aflată sub comanda lui Napoleon Bonaparte învingea Rusia și Prusia în Bătălia de la Brienne-le-Château. Cât o fi fost el de ţar, Fiodor al III-lea tot nu putea trăi… 153 de ani.
– În ziua de 29 ianuarie 1845 poetul american Edgar Allan Poe şi-a publicat pentru prima dată, în „New York Evening Mirror”, poemul numit „Corbul” („The Raven”), iar în 1856 regina Victoria a Marii Britanii a înființat ordinul „Crucea Victoria” (în engleză „Victoria Cross”), inițial pentru a-i distinge pe militarii britanici cu merite deosebite în Războiul Crimeei. A devenit însă, cu timpul, cea mai înaltă decoraţie militară acordată pentru acte de eroism „în faţa duşmanului” militarilor din diverse ţări ale Commonwealth-ului şi ale fostelor teritorii ale Imperiului Britanic.
– La data de 29 ianuarie 1886 industriaşul german Karl Friedrich Benz a căpătat brevetul pentru fabricarea primului automobil funcționabil din lume, alimentat cu benzină. El a montat pe un triciclu motorul în 4 timpi brevetat de conaţionalul său Nikolaus Otto, un propulsor pe benzină de 958 cmc care dezvolta 0,75 CP şi care dispunea de aprindere electrică şi răcire cu apă.
– Medicul american Emile Grubbe a utilizat radiaţiile pentru a trata cancerul de sân al unei paciente, Rose Lee. Fapta a fost o premieră mondială şi a avut loc la Chicago, în 29 ianuarie 1896. După 20 de ani, pe 29 ianuarie 1916, în cadrul Primului Război Mondial, Germania a realizat şi ea o premieră la nivel mondial, efectuând primul raid aerian cu aparate „Zeppelin”, deasupra Parisulului. În anul 1923, Consiliul de Miniștri a aprobat statutul Uniunii Generale a Industriașilor din România (UGIR), înfiinţată la Bucureşti, în 1903, iar pe 29 ianuarie 1947, după cea de-a doua conflagraţie mondială, ministrul de externe al URSS, Veaceslav Molotov, a semnat, la Moscova, Tratatele de pace cu România, Italia, Ungaria, Finlanda şi Bulgaria.
– În ziua de 29 ianuarie 1950, la Johannesburg izbucneau primele tulburări provocate de politica rasială a Africii de Sud, iar în anul 1981 s-a dat în exploatare cel mai mare pod de pe Siret, în zona hidrocentralei Galbeni, judeţul Bacău.
– La 29 ianuarie 2012 jucătorul român de tenis Horia Tecău a câștigat finala de dublu mixt la „Australian Open”, primul concurs de Mare Şlem al anului, făcând perece cu americana Bethanie Mattek-Sands. Prezenţa lui Tecău în finala unui turneu de dublu mixt a fost prima a unui român după 1979.
– La 29 ianuarie s-au născut, între alţii: inventatorul şi publicistul român Alexandru Ciurcu (1854); zoologul şi fiziologul român Leon C. Cosmovici (1857); scriitorul rus Anton Cehov (1860); scriitorul francez Romain Rolland, laureat Nobel (1866); scriitorul spaniol Vicente Blasco Ibañez (1867); poetul şi prozatorul rus Boris Pasternak, câştigător al Nobel-ului (1890); compozitorul și muzicologul român Marțian Negrea (1893); filosoful român Dumitru D. Roșca (1895); jurnalistul român Tudor Vornicu (1926); fizicianul pakistanez Abdus Salam, laureat Nobel (1926); omul de afaceri japonez Norio Ohga, preşedinte al companiei „Sony” (1930); cântărețul francez Sacha Distel (1933); actorul american Tom Selleck (1945); cântăreaţa română Doina Spătaru (1948); actrița americană Oprah Winfrey, realizatoare de talk show-uri (1954); poetul și dramaturgul român Matei Vișniec (1956); actorul român Florin Călinescu (1956); actrița română Oana Pellea (1962); muzicianul român Octavian Teodorescu, zis „Octave” (1963); interpreta română de muzică uşoară Carmen Rădulescu (1964); fotbalistul brazilian Romario Souza (1966); cântăreţul şi compozitorul român Ovidiu Komornyik (1969); jurnalistul român de televiziune Cătălin Radu Tănase (1973) şi cântăreaţa română Mălina Olinescu (1974).
– În 29 ianuarie au murit: poetul rus Aleksandr Puşkin (1837); istoricul şi omul politic român Eudoxiu Hurmuzaki (1874); pictorul francez de origine engleză Alfred Sisley (1899); chimistul şi medicul român Constantin Istrati (1918); chimistul german Fritz Haber, laureat Nobel (1934); actorul român Marian Hudac (1996); actorul român Matei Gheorghiu (2003); tenorul român Ludovic Spiess (2006) şi scriitoarea australiană Colleen McCullough, autoare a romanului „Pasărea spin” (2015).
Septimiu Cioloboc
