Oameni & Fapte

Publicat de radiomures, 16 iulie 2015, 06:05

– Azi în România este „Ziua Naţională a Donatorului”, organizată, începând din 2014, de către Asociaţia Transplantaţilor din România (ATR) şi Agenţia Naţională de Transplant (ANT). La asfinţitul soarelui va începe sărbătoarea „Eid al-Fitr”, care încheie Ramadanul, luna postului musulman (ţinut din seara de 17 iunie), aşa că, vreme de trei zile, până pe 19 iulie, se sărbătoreşte „Bayramul”. Este şi „Ziua Memoriei Naţionale” în Franţa, stabilită în 1993 de fostul preşedinte francez François Mitterrand, pentru comemorarea evreilor închişi pe Velodromul de Iarnă din Paris şi trimişi în lagărul de la Auschwitz-Birkenau, în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial.

– La 16 iulie 622 d.Hr. profetul Mahomed a fost forţat să fugă de la Mecca la Medina, fugă numită „Hegira”, fapt care a marcat începutul Islamului şi propovăduirea credinţei în Allah. Calendarul islamic începe de la această dată (16 iulie), iar anii sunt număraţi de la „A.H.” („Anul Hegirei”). În 1054 a avut loc Marea Schismă dintre cele două biserici creştine: Biserica de Răsărit (de la Constantinopol) şi Biserica de Apus (de la Roma). Separarea s-a oficializat prin excomunicarea reciprocă (fapt anulat în 1965). Românii au rămas în grupul de popoare care ţin de confesiunea ortodoxă, aflată sub autoritatea canonică a patriarhului de Constantinopol. Din 16 iulie 1264 datează primul act ce menţionează localitatea Bistriţa (azi oraş în judeţul Bistriţa-Năsăud) ca urbe de meşteşugari şi negustori, având însă existenţa anterioară invaziei tătarilor. Numele actual al oraşului are la origine cuvântul slav „bistro” ( „repede”), aşa cum apele repezi sunt denumite, de obicei, „bistriţe”. La data de 16 iulie, Papa Urban al IV-lea pomenea, într-un act scris în limba latină, ţinutul „Bistriche”, adică Bistriţa.

– În 1544 Filip Moldoveanul imprima, la Sibiu, „Catehismul românesc”, prima carte tipărită în limba română, fapt pentru care a căpătat din partea Sfatului sibian o recompensă. Era atestată, astfel, cea dintâi tipăritură românească, din care, însă, nu s-a păstrat nici un exemplar. La 16 iulie 1661 banca suedeză „Stockholms Banco” emitea primele bancnote din Europa, denumite „Kreditivsedlar”. În 1782, la „Teatrul Național” din Viena, a avut loc premiera mondială a operei „Răpirea din serai”, scrisă de compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart.

– La 16 iulie 1913 a început Conferinţa de Pace de la Bucureşti, prin care s-a încheiat cel de-al II-lea Război Balcanic, la care au participat Grecia, Muntenegru, Serbia, Bulgaria, Turcia şi România. Prin tratatul încheiat, României i-a revenit partea de sud a Dobrogei (Cadrilaterul), iar situaţia internaţională a ţării s-a consolidat. Era pentru prima oară când problemele balcanice au fost rezolvate exclusiv de către statele din zonă. În anul 1920
s-a semnat „Acordul de la Spa” (în Belgia) privind reparațiile datorate de Germania puterilor învingătoare din Primul Război Mondial. României i-a fost repartizată o cotă de 1% din totalul reparațiilor germane și 10,55 % din cele orientale (de la Ungaria, Austria și Bulgaria). La un an distanţă, în 1921, a început, la Bucureşti, primul Congres al medicilor din România, prezidat de prof. dr. Ioan Cantacuzino, congres încheiat la 23 iulie.

– Pe 16 iulie 1945, în cadrul „Proiectului Manhattan”, a fost efectuată cea dintâi experienţă nucleară din lume, în deşertul Alamogordo (din SUA). Prima bombă atomică din istorie, numită „Trinity”, a avut o putere de 19.000 de tone TNT. Ca urmare a exploziei, suportul de lansare a fost pulverizat, iar nisipul, pe o rază de 700 de metri, calcinat. În anul 1961 atleta română Iolanda Balaș, multiplă campioană olimpică şi europeană, a stabilit, într-un concurs desfășurat la Sofia (capitala Bulgariei), cel de-al 14-lea (ultimul) său record mondial la săritura în înălțime: 1,91 metri. La data de 16 iulie 1965 a fost inaugurat Tunelul Mont Blanc, care leagă localitatea franceză Chamonix de cea italiană Aosta. Având 11.600 de metri, era atunci cel mai lung tunel din lume. Acum ocupă locul al patrulea. În anul 1990 noul parlament ucrainean a adoptat „Declaraţia privind suveranitatea de stat” a Ucrainei, iar pe 16 iulie 1992 a avut loc, la Bucureşti, şedința de constituire a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), în cadrul căreia Titus Raveica a fost ales președinte. La data de 16 iulie 1999 avocatul şi jurnalistul american John F. Kennedy Jr., fiul fostului preşedinte al SUA, a murit după ce avionul său s-a prăbușit în Oceanul Atlantic. Soția lui, Carolyn Bessette Kennedy, și cumnata, Lauren Bessette, de asemenea, au decetat. În ziua de 16 iulie 2000 a avut loc ultima eclipsă de lună a secolului al XX-lea.

– În 16 iulie s-au născut: pictorul englez Joshua Reynolds (1723); medicul și naturalistul german Ludwig Heinrich Bojanus (1776); pictorul francez Camille Corot (1796); scriitorul român Dimitrie Anghel (1872); exploratorul norvegian Roald Amundsen (1872); fizicianul olandez Frits Zernike, laureat al Premiului Nobel (1888); actrița și dansatoarea americană Ginger Rogers (1911); biologul american Irwin Rose, câştigător al Premiului Nobel (1926); scriitorul român Virgil Tănase (1945); prezentatorul român de radio și televiziune Șerban Huidu (1976) şi cântărețul şi dansatorul american James Maslow, membru al trupei „Big Time Rush” (1990).

– La 16 iulie au murit: paleontologul și chimistul belgian Laurent-Guillaume de Koninck (1887); scriitorul francez Edmond de Goncourt (1896); criticul și istoricul literar român Eugen Lovinescu (1943); poetul rus Viaceslav Ivanov (1949); scriitorul german Heinrich Böll, laureat al Nobel-ului (1985); poetul cubanez Nicolas Guillén (1989); dirijorul austriac Herbert von Karajan (1989); prozatorul și poetul român Traian Coșovei (1993); fizicianul american Julian Schwinger, câştigător al Premiului Nobel (1994); comicul român Dan Sava, membru al grupului umoristic „Vacanţa Mare” (1999); avocatul şi jurnalistul american John F. Kennedy Jr., fiul președintelui John F. Kennedy (1999); scriitoarea canadiană Carol Shields (2003); astronomul român Harald Alexandrescu (2005) şi muzicianul britanic Jon Lord, membru fondator al trupei britanice „Deep Purple” (2012).

Septimiu Cioloboc