Oameni & Fapte – 30 aprilie
Publicat de Corina Muntean, 30 aprilie 2021, 05:00
– Este cea de-a 120-a zi a lui 2021. Au rămas 245 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:09 şi va apune la ora 20:30.
– Creștinii ortodocși și cei greco-catolici sunt în Sfânta şi Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului) – zi de post și ajun.
– Azi este „Ziua Infanteriei Române”, pentru că la 30 aprilie 1830 s-a semnat actul de naştere al infanteriei române, prin „formarea în Valahia a şase batalioane de infanterie şi a şase escadroane de călărimea străjii pământeşti”.
Este şi „Ziua Cooperării Civili-Militari”, deoarece la 30 aprilie 1997 a luat fiinţă prima structură CIMIC (Civil-Military Co-operation – concept NATO) a Direcţiei Planificare Strategică şi Control Armamente din Armata Română. În lume se sărbătoreşte „Ziua Mondială a Jazz-ului”, destinată conştientizării virtuţilor jazz-ului ca mijloc de educaţie, dar şi ca forţă de pace, unitate, dialog şi cooperare între oameni.
– În Suedia e sărbătoare naţională, aniversându-se ziua de naştere a regelui Carl al XVI-lea Gustaf (30 aprilie 1946), iar în Vietnam e „Ziua Victoriei” (sau „Ziua Reîntregirii”), întrucât la 30 aprilie 1975 s-a încheiat războiul de 30 de ani contra SUA, soldat cu peste 2,5 milioane de morţi şi distrugeri incalculabile. La 30 aprilie 313 d.Hr. împăratul roman Licinius a unificat Imperiul Roman de Răsărit, iar în 1789 a avut loc, la New
York, ceremonia de învestire a primului preşedinte american, George Washington.
– În 30 aprilie 1803 SUA cumpărau de la Franța teritoriul Louisiana contra sumei de 80 milioane de franci-aur, iar în 1857 s-a introdus, la Bucureşti, pentru prima oară în lume, iluminatul public cu lămpi cu petrol lampant. În anul 1881 Partidul Naţional Român din Banat şi Ungaria a fuzionat cu Partidul Naţional Român din Transilvania, sub numele acestuia din urmă, iar în 30 aprilie 1896 a apărut, în România, Legea învăţământului primar şi normal-primar („Legea Poni”). Tot atunci s-a înfiinţat „Casa şcoalelor”, care administra fondurile destinate construirii de localuri pentru şcolile primare, instituţie desfiinţată de regimul comunist român.
– În anul 1897 Mihail Sadoveanu a debutat în ziarul umoristic „Dracul” din București. Sub pseudonimul Mihai din Pașcani, viitorul romancier publica schița umoristică de 40 de rânduri intitulată „Domnișoara M. din Fălticeni”.
– La data de 30 aprilie 1945 Adolf Hitler și soţia sa, Eva Braun, s-au sinucis la Führerbunker-ul din Berlin, după ce au fost căsătoriți timp de o zi şi tot atunci Armata Roșie a arborat drapelul sovietic pe clădirea Reichstagului din capitala Germaniei naziste.
– În 30 aprilie 1948 a fost creată Organizația Statelor Americane (OSA), cu sediul la Washington, având ca scop securitatea continentală şi soluționarea pașnică a conflictelor dintre statele membre. Un ciclon a lovit Bangladesh-ul în 30 aprilie 1991, omorând 138.000 de oameni, iar în 1992 aripa pro-Iliescu desprinsă din Frontul Salvării Naţionale s-a înregistrat ca partid politic sub denumirea de Frontul Democrat al Salvării Naţionale, devenit mai apoi Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR).
– În anul 1993 jucătoarea iugoslavă de tenis Monica Seles, pe atunci lider mondial, a fost grav rănită de un suporter fanatic al germancei Steffi Graf, iar la data de 30 aprilie 2004 s-a răspândit viermele de calculator SASSER, care în doar câteva zile a infectat o mare parte a computerelor din lumea întreagă. La Blaj avea loc în 2006 ceremonia ridicării Mitropoliei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, la rang de Biserică Arhiepiscopală Majoră, iar în 30 aprilie 2013 regina Beatrix a Olandei a abdicat, astfel că prinţul Willem-Alexander de Orania a urcat pe tronul Ţărilor de Jos, devenind regele Willem-Alexander al Olandei.
– La 30 aprilie s-au născut: exploratorul şi geograful canadian de origine britanică David Thompson (1770); matematicianul şi astronomul german Carl Friedrich Gauss (1777); medicul legist şi farmacistul român Mina Minovici, fondatorul şcolii româneşti de medicină judiciară (1858); poetul estonian Juhan Liiv (1864); compozitorul austriac de origine maghiară Franz Lehár (1870); scriitorul ceh Jaroslav Hašek, autorul romanului „Peripeţiile bravului soldat Švejk” (1883); diplomatul nazist Joachim von Ribbentrop (1893); economistul american de origine evreiască Simon Kuznets, laureat Nobel (1901); economistul american Theodore W. Schultz, câştigător al Premiului Nobel (1902); poetul şi prozatorul român Matei Alexandrescu (1906); actorul român Septimiu Sever (1926); actriţa și comediana americană Cloris Leachman (1926); oboistul elveţian Michel Piguet (1932); interpretul american de muzică country, actorul de film şi producătorul Willie Nelson (1933); interpretul de muzică populară, cantautorul, instrumentistul și profesorul român de naționalitate sârbă Laza Cnejevici, care a promovat muzica populară sârbească şi bănăţeană (1936); pictorul român Francisc Bartok (1937); actorul şi prezentatorul american de televiziune Gary Collins (1938); inginerul român Andrei P. Silard, specialist în dispozitivele electronice şi fizica conductoarelor (1944); regele suedez Carl al XVI-lea Gustaf (1946); regizorul român de film documentar şi artistic Nicolae Opriţescu (1947); omul politic şi inginerul portughez António Guterres, secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (1949); regizoarea neozeelandeză de film, scenarista, actriţa şi producătoarea Jane Campion (1954) și actriţa americană Dianna Agron (1986).
– În 30 aprilie au murit: Amalasuntha, regina ostrogoților (535 d.Hr.); politicianul, inventatorul şi exploratorul englez John Montague, conte de Sandwich, căruia i se atribuie inventarea sandviciului (1792); pictorul francez Edouard Manet (1883); filosoful german Ludwig Büchner (1899); fizicianul român Dimitrie Negreanu (1908); scriitoarea franceză de origine română Anna de Noailles (1933); regizorul american de film, scenaristul şi producătorul Edwin S. Porter, pionier al filmului mut (1941); dictatorul nazist Adolf Hitler şi soţia sa Eva Braun (1945); regizorul şi operatorul român Aurel Petrescu, pionier al filmului de animaţie românesc (1948); scriitorul, istoricul literar şi orientalistul maghiar Lajos Ágner (1949); medicul internist şi anatomopatologul român Nicolae Gh. Lupu (1966); actriţa şi cântăreaţa americană de origine suedeză Inger Stevens (1970); poetul, publicistul şi omul politic român Pantelimon [Pan] Halippa (1979); cântărețul american de blues Muddy Waters (1983); balerinul şi coregraful american de origine georgiană George Balanchine (1983); producătorul italian de film, regizorul şi scenaristul Sergio Leone (1989); actorul român George Constantin (1994); poetul sirian Nizar Qabbani (1998); poetul, eseistul, criticul literar, traducătorul şi avocatul român Alexandru Pintescu (2003); filosoful, scriitorul şi jurnalistul francez Jean-François Revel (2006); criticul şi istoricul literar român Fănuş Băileşteanu (2008); romancierul, eseistul şi pictorul argentinian Ernesto Sabato (2011); cântăreţul american de rhythm & blues şi soul Ben E. King (2015); cântăreaţa franceză Patachou (2015); chimistul britanic Sir Harry Kroto, laureat al Premiului Nobel (2016); artista decoratoare şi profesoara română Elena Iulia Dinescu (2017); cântăreaţa franceză Rose Laurens (2018); cântăreţul și compozitorul român de folk Vasile Mardare (2018); actorul englez-american Peter Mayhew, care a jucat rolul extraterestrului Chewbacca în serialul „Star Wars” (2019); actorul indian, producătorul și regizorul Rishi Kapoor, fiul celebrului actor Raj Kapoor (2020) și muzicianul german Florian Schneider-Esleben, cofondatorul grupului pionier al muzicii electronice „Kraftwerk” (2020).
Septimiu Cioloboc
