Oameni & Fapte – 30 iunie

Publicat de Rotar Mirela, 30 iunie 2022, 06:00

– Este cea de-a 181-a zi a lui 2022. Au rămas 184 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:32 şi va apune la ora 21:19.

– În Calendarul Creştin-Ortodox şi în Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică), figurează Soborul Sfinţilor 12 Apostoli.

– Azi marcăm „Ziua Internaţională a Parlamentarismului”, sărbătorită pentru prima dată în 2018. Ziua a fost aleasă de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin Rezoluția 72/278, întrucât coincide cu ziua de 30 iunie 1889, când a fost fondată Uniunea Inter-Parlamentară (UIP) – Organizația Mondială a Parlamentelor. Prin instituirea acestei zile se doreşte recunoașterea rolului central pe care îl au Parlamentele, ca piatră de temelie a democrației și ca instituții menite să îmbunătățească viața oamenilor pe care îi reprezintă.

– Este și „Ziua Internaţională a Asteroidului”, stabilită printr-un decret semnat de ONU în decembrie 2016. Ziua comemorează explozia produsă pe 30 iunie 1908 de un meteorit deasupra Tunguska, în Siberia. Cu un diametru estimat la peste 40 de metri, meteoritul, numit ulterior „Tungus”, a distrus copacii din zonă pe o suprafaţă de 2.000 de kilometri pătraţi, având o putere de 30 de ori mai mare decât cea a bombei de la Hiroshima.

– Marcăm și „Ziua Mondială a Rețelelor de Socializare”, lansată, în anul 2010, ca ocazie de conştientizare a impactului pe care îl are social media în viaţa noastră. Prima platformă de socializare care a fost lansată vreodată a fost SixDegrees în 1997. Prima platformă modernă de socializare a fost Friendster, inițiată în 2002. LinkedIn, prima platformă de social media axată pe afaceri a fost lansată în 2002, MySpace în 2003 și Facebook în 2004. YouTube și-a lansat site-ul web dedicat video în 2005, iar Twitter a urmat cu platforma cu caractere limitate în 2006. WhatsApp a fost lansat în 2009, Instagram în 2010, Snapchat în 2011, iar TikTok în 2016. Rețelele de socializare trebuie folosite cu discernământ și responsabilitate, în spiritul solidarității, respectului și iubirii de semeni.

– Este Sărbătoarea Naţională a Republicii Democrate Congo (fostul Zair), unde se aniversează proclamarea independenţei din 1960, faţă de Belgia.

– La 30 iunie 1859 acrobatul francez Charles Blondin a traversat Cascada Niagara, mergând pe o funie lungă de 340 de metri. Cascada are o înălţime de 51 de metri şi o lăţime de 363 de metri pe partea nord-americană, respectiv 792 de metri, în formă de potcoavă, pe partea canadiană. În 1889 a fost creată Uniunea Inter-Parlamentară (UIP), cu sediul la Geneva, una dintre cele mai vechi instituţii politice din lume, ale cărei principale obiective sunt promovarea dialogului parlamentar în problemele păcii, coordonarea şi schimbul de experienţă între parlamentele din ţările membre. România a aderat la UIP în anul 1891.

– În 30 iunie 1905 savantul americano-german Albert Einstein a publicat, în ziarul „Time”, lucrarea intitulată „Asupra electrodinamicii corpurilor în mişcare”, cunoscută mai târziu sub numele de „Teoria Relativităţii”, lucrare care a dus la schimbări revoluţionare în conceptele omeneşti despre timp, spaţiu şi gravitaţie.

– În dimineaţa zilei de 30 iunie 1908, în zona râului Podkamennaia Tunguska din Siberia, a căzut un meteorit gigant, numit ulterior „Tungus”. „Fenomenul Tunguska” a fost o explozie la o altitudine de circa 10 kilometri, cauzată, se crede, de un meteorit mare sau de un fragment de cometă. Energia exploziei a fost de aproximativ 1.000 de ori mai puternică decât bomba atomică de la Hiroshima, din Japonia, scoţând din rădăcini peste 80 de milioane de copaci aflați pe o suprafaţă de 2.150 de kilometri pătrați.

– La 30 iunie 1934 a avut loc „Noaptea cuţitelor lungi”, denumire codificată a ordinului prin care liderul nazist Adolf Hitler a declanşat, în acea noapte, acţiunea de eliminare fizică a lui Ernst Röhm, conducătorul „Batalioanelor de asalt” (cunoscutele S.A.- Sturmabteilung), a altor conducători ai S.A. şi duşmani personali ai Führerului. În total a fost vorba despre câteva sute de persoane. În 1936 a fost publicat romanul „Pe aripile vântului” al scriitoarei americane Margaret Mitchell, iar pe 30 iunie 1973 a avut loc cea mai lungă eclipsă totală de soare a secolului al XX-lea, fenomen care a durat 7 minute şi 4 secunde.

– În 1992 şi-a început activitatea Curtea Constituţională din România, iar în 1997, la miezul nopții, Hong Kong a revenit sub suveranitatea Chinei, după 156 de ani de administrație britanică. La 30 iunie 2002 Brazilia câştiga finala Campionatului Mondial de Fotbal, după 2-0 împotriva Germaniei, într-un meci disputant pe „International Stadium” din Yokohama, Japonia, iar în anul 2005 Spania legaliza căsătoria între persoane de același sex.

– La 30 iunie 2011 China inaugura cel mai lung pod (agregat) din lume situat deasupra mării. Podul „Jiaozhou Bay” măsoară 41,6 kilometri şi leagă oraşul-port Qingdao, din estul Chinei, de insula Huangdao. În 2013, la prima aniversare a alegerii lui Mohamed Morsi ca președinte al Egiptului, milioane de protestatari i-au cerut demisia din cauza problemelor politice, economice şi sociale care s-au agravat în timpul mandatului său. Demonstraţiile au fost conduse de Tamarod, o mişcare spontană ce susţinea că a strâns peste 22 de milioane de semnături pe o petiţie care solicita demisia imediată din funcţie. La 1 iulie, armata a dat un ultimatum de 48 de ore partidelor politice pentru a satisface cererile poporului egiptean, ameninţând că va interveni dacă litigiul nu va fi soluţionat. Preşedinţia a respins ultimatumul, făgăduind că are propriile sale planuri pentru reconcilierea naţională şi rezolvarea crizei politice. Morsi a fost înlăturat de la putere în 3 iulie 2013, fiind înlocuit de un consiliu format din Abdul Fatah al-Sisi (ministrul de atunci al Apărării), Mohamed ElBaradei (vice-președinte al Egiprului), Ahmed Mohamed Ahmed al-Tayeb (Marele Imam al Universității-moscheie al-Azhar din Cairo) şi Papa copt Tawadros al II-lea.

– În 30 iunie s-au născut: compozitorul ceh Jiří Antonín Benda (1722); compozitorul francez Florimond Hervé (1825); poetul, dramaturgul și traducătorul român Gheorghe Bengescu-Dabija (1844); matematicianul român Anton Davidoglu (1876); romancierul, eseistul și medicul francez Georges Duhamel, tatăl compozitorului Antoine Duhamel (1884); silvicultorul, naturalistul, filosoful, biotehnicianul și inventatorul austriac Viktor Schauberger, supranumit „Magicianul apei”, datorită unui dispozitiv de purificare a apei pe care l-a realizat (1885); matematicianul român Gheorghe Vrănceanu, creator al şcolii moderne române de geometrie diferenţială (1900); sociologul și publicistul român Tudor Bugnariu (1909); dirijorul, compozitorul, violonistul și profesorul român Paul Constantinescu (1909); regizorul de teatru și operă, tenorul și profesorul român Jean Rânzescu (1909); poetul, romancierul și eseistul american de origine poloneză Czesław Miłosz, laureat Nobel (1911); actriţa şi cântăreaţa americană de jazz Lena Horne (1917); scriitor camerunez anticolonialist de limbă franceză Mongo Beti (1932); actorul român Marin Radu Ene (1933); sculptorița şi pictorița română Silvia Elena Radu, soţia sculptorului Vasile Gorduz (1935); scriitoarea, traducătoarea, producătoarea de film şi profesoara algeriană Assia Djebar, militantă pentru democrație (1936); poetul, romancierul și traducătorul mexican José Emilio Pacheco, laureat al Premiului Cervantes (1939); actorul şi regizorul german Otto Sander (1941); poetul, eseistul, analistul politic şi jurnalistul român Dorin Tudoran (1945); jurnalistul român Sebastian Sârcă, mare voce a radioului public românesc (1946); pianistul și compozitorul român Remus Manoleanu (1949);

chitaristul suedez Yngwie Malmsteen (1963); boxerul profesionist american Mike Tyson, campion al lumii la categoria grea și care a câştigat titlul mondial WBC la 20 de ani (1966); pilotul german de automobilism Formula 1 Ralf Schumacher, fratele celebrului campion Michael Schumacher (1975) și înotătorul american Michael Phelps, multiplu campion olimpic (1985).

– La 30 iunie au murit: matematicanul englez William Oughtred, inventator al riglei de calcul (1660); matematicianul şi fizicianul britanic John William Rayleigh, laureat Nobel (1919); medicul chirurg stomatolog român Dan Theodorescu (1948); regizorul şi actorul rus de film Vsevolod Pudovkin (1953); matematicianul român Miron Nicolescu, creatorul şcolii româneşti de analiză matematică (1975); istoricul român Ştefan Meteş (1977); poetul român Alexandru Grigore (1981); scriitorul, publicistul, memorialistul și criticul rus Roman [Borisovici] Gul (1986); biologul român Vasile Jitariu (1989); baritonul român Octav Enigărescu (1993); jurnalistul român Gabi Dobre (2005); coregrafa şi dansatoarea germană Pina Bausch, una dintre marile personalităţi ale dansului contemporan (2009); regizorul de film, scenaristul şi actorul american Paul Mazursky (2014); compozitorul, instrumentistul şi dirijorul român de etnie maghiară Bács Ludovic (2015); politiciana franceză Simone Veil, supravieţuitoare a lagărului nazist de la Auschwitz, ministru și feministă (2017); luptătoarea anticomunistă română Elena Ion Arnăuțoiu, deținut politic (2019) și violonista şi profesoara poloneză Ida Haendel (2020).

Septimiu Cioloboc