Oameni & Fapte – 30 noiembrie

– Este cea de-a 334-a zi a lui 2021. Au rămas 31 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:44 şi va apune la ora 16:37.

– Ortodocşii, greco-catolicii şi romano-catolicii îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României. Fiind Sărbătoarea Creştinării Poporului Român, aceasta e zi liberă. Este şi „Ziua Românilor de Pretutindeni”, sărbătorită simbolic de ziua Sfântului Apostol Andrei, ca o recunoaştere a importanţei pe care statul nostru o acordă comunităţilor de români ce trăiesc în afara graniţelor ţării.

– Este Ziua Internaţională „Oraşe pentru Viaţă – Oraşe Împotriva Pedepsei cu Moartea, marcată din anul 2002, la iniţiativa Coaliţiei Mondiale împotriva Pedepsei cu Moartea (World Coalition Against Death Penalty, constituită în luna mai 2002, la sediul comunităţii catolice italiene Sant’ Egidio). A fost aleasă această dată deoarece la 30 noiembrie 1786 ducatul Toscanei (astăzi în Italia) a abolit, în premieră, pedeapsa cu moartea. Este şi Ziua Naţională a statului Barbados, unde se aniversează proclamarea independenţei din 1966.

– Marcăm și „Giving Tuesday” („Ziua Mondială a Faptelor Bune”), mișcare globală care promovează inițiativele de solidaritate, punând în valoare generozitatea oamenilor și puterea de comunicare a social media, creând o mișcare ce aduce împreună ONG-uri, instituții publice, companii și oameni de bine pentru a încuraja implicarea în comunitate. Se marchează în ultima marți din luna noiembrie, dar în 2020 s-a ținut în prima marți din decembrie. Evenimentul a fost inițiat în 2012 de echipa de la 92Y Belfer Center for Innovation & Social Impact – un centru cultural din New York, în scopul promovării unei zile dedicate altruismului. „Giving Tuesday” a devenit o mișcare internațională adoptată de peste 90 de țări, printre care și România, unde se marchează din 2017.

– La 30 noiembrie 1224, într-un document semnat de regele András al II-lea al Ungariei, apărea prima menţiune documentară a Orăştiei, care confirma înnoirea privilegiilor acordate saşilor stabiliţi în zonă, avantaje oferite de înaintaşul său, Géza al II-lea. Documentul recunoştea prezenţa unei populaţii autohtone româneşti. În 30 noiembrie 1858 americanul John Landis Mason a patentat borcanul cu ghivent, cunoscut sub numele de „Borcanul Mason”, iar în anul 1872 a avut loc primul meci internațional de fotbal, pe stadionul „Hamilton Crescent” din Glasgow (Scoţia), între Scoția și Anglia.

– În 1928 compozitorul român Mihail Jora a inaugurat şi dirijat, la numai o lună de la înfiinţarea postului naţional de radio din România, cea dintâi stagiune radio „live” pentru concerte simfonice din ţara noastră. Astăzi sala de concerte a Societăţii Române de Radiodifuziune îi poartă numele.

– La 30 noiembrie 1936 Palatul de Cristal din Londra („Palatul Expoziţiilor”) a fost distrus de un incendiu, iar în 1939 a început războiului ruso-finlandez („Războiul de Iarnă” – „Talvisota”). În anul 1990 s-a înfiinţat, în România, Comandamentul Trupelor de Paraşutişti – structură specializată a Forţelor Aeriene cu atribuţii de prognoză, concepţie, planificare, organizare, control şi comandă pentru întreaga activitate a Trupelor de Paraşutişti.

– În 2008 aveau loc primele alegeri parlamentare uninominale din România. În premieră, la acele alegeri s-a renunţat la votul pe liste, reprezentanţii politici ai cetăţenilor fiind aleşi printr-un sistem mixt, în care candidaturile şi votul au fost uninominale, iar acordarea mandatelor s-a făcut proporţional. La Paris s-a desfăşurat, între 30 noiembrie și 12 decembrie 2015, cea de-a 21-a Conferință a Părților Convenției-Cadru a Organizaţiei Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP21), eveniment la care au participat lideri şi decidenţi din peste 190 de state, în încercarea (reuşită) de a cădea de acord asupra unui tratat global obligatoriu pentru prevenirea schimbărilor climatice. Conferinţa s-a încheiat cu un imens succes diplomatic, un „acord decisiv pentru planetă”.

– În 2019 s-a sfințit prima biserică românească de pe continentul african: Biserica parohiei românești din Johannesburg, Africa de Sud, care poartă hramurile „Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României” și „Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”.

– La 30 noiembrie s-au născut: arhitectul italian Andrea Palladio (1508); poetul şi omul de stat englez Sir Philip Sidney (1554); scriitorul britanic Jonathan Swift (1667); filosoful irlandez John Toland (1670); compozitorul german Carl Loewe (1796); cărturarul şi scriitorul român Alexandru Hasdeu [Hâjdeu], tatăl scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu (1811); istoricul și arheologul german Theodor Mommsen, laureat Nobel (1817); scriitorul american Mark Twain (1835); psihiatrul român Alexandru A. Suţu, fondatorul psihiatriei moderne din România (1837); matematicianul român Constantin Climescu (1844); fizicianul şi botanistul indian Jagadish Chandra Bose (1858); politicianul, dramaturgul, prozatorul şi publicistul român Vasile G. Morţun (1860); medicul şi profesorul român Ion Nanu-Muscel, specialist în semiologia holerei, pneumoniei şi febrei recurente (1862); fizicianul suedez Nils Gustaf Dalén, laureat Nobel (1869); premierul şi scriitorul britanic Winston Churchill, laureat Nobel (1874); publicistul, eseistul şi criticul literar român Paul Zarifopol (1874); scriitoarea canadiană Lucy Maud Montgomery (1874); muzicologul şi preotul român I.[oan] D. Petrescu (1884); fiziologul britanic Edgar Douglas Adrian, laureat Nobel (1889); prozatorul rus Evgheni Petrov (1903); matematicianul român Mendel Haimovici (1906); chimistul american Henry Taube, laureat Nobel (1915); avocatul, scriitorul şi omul politic liberal român Dan Amedeo Lăzărescu (1918); actorul american de televiziune Efrem Zimbalist Jr. (1918); inginerul şi profesorul universitar român Corneliu I. Penescu, care a ţinut primul curs de automatică din România şi printre primele din lume (1919); actriţa americană de film Virginia Mayo (1920); politiciana americană Shirley Chisholm, prima negresă aleasă în Congresul SUA (1924); istoricul şi diplomatul român Nicolae Stoicescu (1924); regizorul și scenaristul ceh Vojtěch Jasný (1925); actorul american de film Richard Crenna (1926); realizatorul şi producătorul american de televiziune Dick Clark (1929); anglistul român Andrei Bantaş, autor de dicţionare (1930); pictorul scenograf român Eustațiu Ioan Gregorian (1930); scriitoarea de cărți pentru copii, ilustratoarea și profesoara scoțiană Aileen Paterson (1934); poetul român Grişa Gherghei (1936); compozitorul rus Eduard Artemiev (1937); regizorul de film şi producătorul britanic Sir Ridley Scott (1937); boxerul român Ion Monea, medaliat olimpic (1940); astrofizicianul francez Andre Brahic, care a descoperit inelele planetei Neptun (1942); muzicianul englez Roger Glover, membru al formației rock „Deep Purple” (1943); prozatorul, eseistul, editorul, scenaristul, criticul de artă și ziaristul român Paul-Eugen Banciu (1943); compozitorul şi pianistul român Radu Lupu (1945); cântărețul britanic de hard rock Billy Idol (1955); regizorul român de film documentar și producătorul Răzvan Georgescu (1964); actorul, regizorul, scenaristul şi producătorul american Ben Stiller (1965); actriţa canadiană Elisha Cuthbert (1982) şi fotbalistul român Adrian Cristea (1983).

– În 30 noiembrie au murit: fizicianul, medicul și filosoful englez William Gilbert (1603); medicul şi fiziologul italian Marcello Malpighi, care a descoperit vasele capilare şi glomerulele renale ce îi poartă numele (1694); matematicianul englez Brook Taylor (1731); chimistul suedez Nils Gabriel Sefström, descoperitorul elementului chimic vanadium (1845); dramaturgul, romancierul şi poetul irlandez Oscar Wilde (1900); istoricul român şi teologul greco-catolic Augustin Bunea (1909); epigramistul, publicistul şi dramaturgul român Cincinat Pavelescu, primul preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (1934); scriitorul şi eseistul portughez Fernando Pessoa (1935); istoricul literar român de etnie maghiară Bitay Árpád (1937); „căpitanul” Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare din România (asasinat în 1938); regizorul german de film Ernst Lubitsch (1947); pictorul, desenatorul și poetul francez de origine spaniolă Francis-Marie Martinez Picabia (1953); prozatoarea română Irina Lecca (1953); dirijorul şi compozitorul german Wilhelm Furtwängler (1954); tenorul italian Beniamino Gigli (1957); geograful român Tiberiu Morariu (1982); regizorul român de teatru Emil Mandric (1997); artista plastică română Dana Schőbel Roman (2003); scriitorul, istoricul și editorul român Artur Silvestri (2008); poetul, romancierul, istoricul literar şi traducătorul sârb Milorad Pavič (2009); eseistul şi traducătorul român Radu Lupan (2011); actorul american Paul Walker (2013); medicul, poetul, prozatorul şi traducătorul român Pan Izverna (2013); regizorul, scenaristul, actorul, profesorul, scriitorul, poetul, dramaturgul, producătorul şi prezentatorul rus de televiziune Eldar Riazanov (2015); jurnalistul, scriitorul şi traducătorul român de etnie maghiară Hajdu Victor Győző (2018); omul politic republican american George H.W. Bush, fost preşedinte al SUA și tatăl fostului preşedinte american George W. Bush (2018) și dirijorul leton Mariss Jansons (2019).

Septimiu Cioloboc