Oameni & Fapte – 4 decembrie

– Este cea de-a 338-a zi a lui 2018. Au mai rămas 27 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:48 şi va apune la ora 16:35.

– Creştinii ortodocşi şi cei greco-catolici o cinstesc astăzi pe Sfânta Mare Muceniţă Varvara.

– În 4 decembrie 1639 astronomul englez Jeremiah Horrocks a efectuat prima observaţie a tranzitului planetei Venus, iar prin „Diploma Leopoldină” din 1691 împăratul Leopold I al Sfântului Imperiu Roman a recunoscut sistemul politic al Principatului Transilvaniei, el însuşi devenind tutore al lui Mihai Apafi al II-lea, iar apoi (la majoratul acestuia şi renunţarea la domnie în 1697) şef al statului, ca principe al Transilvaniei.

– În 1816 americanul democrat-republican James Monroe era ales cel de-al cincilea preşedinte al SUA, iar în anul 1855, din iniţiativa doctorului român Carol Davila, s-a inaugurat „Şcoala de Mică Chirurgie” la „Spitalul Oştirii de la Mihai Vodă” din Bucureşti.

– În 1864 domnitorul român Alexandru Ioan Cuza a promulgat Codul Civil, alcătuit după modelul Codului napoleonean şi al Codului Civil italian, dar având la bază şi unele prevederi ale vechiului drept românesc, iar la data de
4 decembrie 1888 a apărut la Bucureşti „Fântâna Blanduziei”, foaie literară, politică şi săptămânală sub direcţia lui Mihai Eminescu. Motto-ul revistei era versul eminescian „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul”.

– La 4 decembrie 1940 s-a semnat acordul româno-german de la Berlin, privind „colaborarea economică” pe zece ani, document prin care economia ţării noastre era complet subordonată cerinţelor „noii ordini” economice europene instituite de nazişti. Astfel, România a ajuns un important furnizor de materii prime şi cel mai mare furnizor de produse agricole al celui de-Al Treilea Reich.

– La 4 decembrie 1948 vaporul chinez cu aburi „Kiangya” a explodat şi s-a scufundat în gura de vărsare a râului Huangpu după ce s-a lovit de o mină lăsată în urmă de marina imperială japoneză în Al Doilea Război Mondial. Numărul morţilor a rămas necunoscut, dar se crede că între 2.750 şi 3.920 de persoane au decedat, iar între 700 şi 1.000 de supravieţuitori au fost preluaţi de către alte nave.

– În anul 1955 avea loc concertul inaugural al Filarmonicii de Stat din Cluj, iar la 4 decembrie 1959, ca parte a programului „Mercury”, NASA a trimis în spaţiu misiunea „Little Joe 2”, care a transportat maimuţa Sam, din rasa Macaca mulatta, pentru a testa funcţionalitatea sistemelor şi efectele adverse ale Spaţiului asupra oamenilor. Zborul a durat 11 minute şi 6 secunde.

– În 1991 jurnalistul american Terry Anderson, corespondent al agenţiei de ştiri „Associated Press”, a fost eliberat, după ce fusese ţinut ostatic în Liban vreme de şapte ani, iar în 1996 s-a inaugurat filiala din România a companiei americane „Microsoft”.

– La 4 decembrie s-au născut: scriitorul francez Jean Chapelain, unul dintre fondatorii Academiei Franceze (1595); scriitoarea franceză Jeanne-Françoise Julie Adélaïde Récamier, faimoasă pentru salonul său literar-politic şi supranumită Madame Recamier (1777); eseistul, istoricul şi filosoful englez Thomas Carlyle (1795); publicistul şi omul politic italian Giovenale Vegezzi-Ruscalla (1799); pictorul şi scriitorul rus Wassily Kandinsky, promotor al picturii abstracte nonfigurative (1866); poetul austriac Rainer Maria Rilke (1875); istoricul literar român Nicolae Cartojan (1883); scriitoarea australiană Katharine Susannah Prichard (1883); medicul român Marius Nasta, unul dintre fondatorii şcolii române de ftiziologie (1890); generalul şi dictatorul spaniol Francisco Franco, comandant şef al forţelor naţionaliste în timpul Războiului Civil din Spania (1892); scriitorul croat August Cesarec (1893); prozatorul şi dramaturgul român Octav Dessila (1895); episcopul român greco-catolic și predicatorul Ioan Suciu (1907); biologul şi geneticianul american Alfred Day Hershey, laureat Nobel (1908); istoricul, poetul şi traducătorul român George Togan (1910); poetul şi prozatorul român Vlaicu Bârna, autor de romane istorice pentru tineret (1913); profesorul american de fizică Robert Ettinger, supranumit „părintele criogeniei” (1918); actriţa şi cântăreaţa canadiană Deanna Durbin (1921); actorul francez de film Gérard Philipe (1922); lingvistul român Iancu Fischer (1923); geofizicianul şi seismologul american Frank Press (1924); compozitorul, muzicologul, violistul şi dirijorul român de naţionalitate germană Wilhelm Georg Berger (1929); chitaristul de jazz şi compozitorul american Jim Hall (1930); fizicianul român Eugeniu Ivanov (1933); muzicianul american Richard [Stephen] Robbins, autor de coloane sonore ale unor filme celebre (1940); actorul american, muzicianul, producătorul, fotograful, caricaturistul şi povestitorul Jeff Bridges (1949); fotbalistul belgian Jean-Marie Pfaff, fost portar al Belgiei (1953); scriitorul și istoricul literar maghiar Ács Pál [cel Tânăr] (1954); cântăreţul român Marcel Pavel (1959); rapperul, producătorul de discuri, antreprenorul și actorul american Jay-Z (1969) și modelul, actriţa şi cântăreaţa americană Tyra Banks (1973).

– În 4 decembrie au murit: poetul, matematicianul, filosoful şi astronomul persan Omar Khayyam (1131); cardinalul Richelieu, prelat, om politic şi premier al Franţei (1642); filosoful şi matematicianul englez Thomas Hobbes, iniţiatorul teoriei contractului social (1679); poetul şi dramaturgul englez John Gay (1732); fizicianul italian Luigi Galvani, unul dintre întemeietorii electricităţii ca ştiinţă (1798); preotul și scriitorul austriac Joseph Mohr, autorul celebrului colind „Stille Nacht, heillige Nacht” (1848); fizicianul britanic de origine irlandeză John Tyndall, cel care a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse – „efectul Tyndall” (1893); criticul de artă şi umanistul rus Pavel M. Tretiakov, fondator al galeriei de artă din Moscova care-i poartă numele (1898); avocatul şi omul politic român Ioan Raţiu, unul dintre fondatorii Partidului Naţional Român (1902); scriitorul austriac Gustav Meyrink (1932); poetul, traducătorul şi editorul german Stefan George (1933); medicul şi omul de ştiinţă francez Charles Richet, laureat Nobel (1935); poetul român Artur Enăşescu (1942); biologul american Thomas Hunt Morgan, unul dintre fondatorii geneticii şi laureat Nobel (1945); pictorul român Ştefan Szönyi (1967); dirijorul român Antonin Ciolan (1970); teoreticiana politică germană Johanna „Hannah” Arendt (1975); dirijorul, compozitorul şi pianistul englez Benjamin Britten (1976); criticul şi istoricul literar român Al.[exandru] Oprea (1983); actorul american Jack Mercer, care şi-a împrumutat „vocea” unor celebre personaje din desene animate (1984); filosoful, poetul, eseistul, publicistul şi scriitorul român Constantin Noica (1987); regizorul american de film Rouben Mamoulian (1987); chitaristul, compozitorul şi dirijorul american Frank Zappa (1993); regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Robert Parrish (1995); poetul român Nicolae Coban (1996); soprana română Elisabeta Neculce-Carţiş (1998); pictorul român Horia Bernea (2000); basistul român Teo Peter, component al formației rock „Compact” (2004); editorul american Forrest J. Ackerman, supranumit „Domnul Science Fiction” (2008); poetul, prozatorul, criticul şi teoreticianul literar român Marin Mincu (2009); wrestlerul american Eddie Fatu (2009); poetul şi dramaturgul român Valeriu Sârbu, autor de scenarii radiofonice (2009); actorul rus Viaceslav Tihonov (2009); fotbalistul brazilian Sócrates, poreclit „Doctorul” după ce a terminat Facultatea de Medicină (2011); jurnalistul şi scriitorul belgian Yvon Toussaint (2013) şi actorul american Robert Loggia (2015).

Septimiu Cioloboc