Oameni & Fapte – 4 iulie
– Este cea de-a 186-a zi a lui 2016. Au mai rămas 180 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:35 şi va apune la ora 21:17.
– Astăzi e „Ziua Crucii Roşii Române”, întrucât, la 4 iulie 1876 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Societatea „Crucea Roşie”, de ajutor pentru militarii răniţi în război. Este şi „Ziua Medicului de Familie din România”, stabilită din 1999, prin Statut, de Societatea de Medicină de Familie/Medicină Generală. Tot astăzi este Sărbătoarea Naţională a Statelor Unite ale Americii, unde se aniversează proclamarea independenţei din 4 iulie 1776, dată ce marchează încheierea primei perioade a Războiului de Independenţă al coloniilor engleze din America de Nord. La asfinţitul soarelui va începe „Eid al-Fitr”, sărbătoarea care încheie Ramadanul, luna postului musulman (început în seara zilei de 5 iunie). Timp de trei zile, în perioada 5-7 iulie, se sărbătoreşte „Ramazan Bayramul”.
– La 4 iulie 1776 a fost adoptată Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii, prin ratificarea sa de către Congresul Continental, cea dintâi entitate conducătoare a noului stat creat. În 1827 a fost abolită scalvia în statul american New York, iar pe 4 iulie 1864 apărea Decretul domnitorului Al. I. Cuza privind înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Drept, Ştiinţe şi Litere şi Filozofie. În 1884 poporul francez a dăruit SUA statuia „Libertatea luminând lumea” („Miss Liberty”), ca semn de prietenie între cele două naţiuni. Statuia, realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi, a fost instalată pe Liberty Island, la vărsarea fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, şi domină oraşul New York. Statuia a fost dezvelită la 28 octombrie 1886, iar la 15 octombrie 1924 era declarată monument al SUA.
– Pe 4 iulie 1914, la Viena, au loc funeraliile Arhiducelui Franz Ferdinand și ale soției sale Sofia, la șase zile după asasinarea lor la Sarajevo (Bosnia), iar în 1924 a fost promulgată noua Lege a minelor, care evidenţia orientarea spre exploatarea bogăţiilor României prin colaborarea dintre stat şi capitalul privat autohton (şi care exprima, de fapt, concepţia economică „Prin noi înşine” a burgheziei române grupate în jurul Partidului Naţional Liberal). În 1946 a avut loc pogromul de la Kielce (Polonia), act de violenţă extremă a forţelor armate poloneze comuniste, îndreptat împotriva evreilor refugiaţi în oraşul polonez, pogrom care s-a soldat cu maltratarea a 122 de oameni, din care 42 au fost ucişi.
– În 1950 a transmis pentru prima oară postul de radio „Europa Liberă”, cea dintâi transmisiune pe unde scurte fiind către Cehoslovacia. Pe 4 iulie 1954 Germania câștiga, în premieră, Campionatul Mondial de Fotbal din Elveția, învingând Ungaria, cu 3-2, în finala de la Berna. În anul 1957 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Arhiva Naţională de Filme, cu scopul conservării şi prelucrării filmelor româneşti şi străine, iar la 4 iulie 1960 a fost inaugurat noul steag al Statelor Unite ale Americii, în urma admiterii statului Hawaii ca cel de-al 50-lea stat american. În anul 1970 România şi Costa Rica au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, iar pe 4 iulie 1987 intra în funcțiune pasajul Lujerului din Bucureşti, lung de 800 de metri. Tot atunci fostul șef al Gestapo-ului, Klaus Barbie (poreclit „Măcelarul din Lyon”) era condamnat în Franța pentru crime împotriva umanității, fiind pedepsit cu închisoare pe viață. În 1991 Banca Naţională a României a emis primele norme privind înfiinţarea şi funcţionarea caselor de schimb valutar, iar România a aderat la Convenţia Naţiunilor Unite privind statutul refugiaţilor. La iulie 1999 doi jefuitori de morminte au găsit, în Germania, „Discul ceresc de la Nebra”, un artefact din Epoca Bronzului, iar în 2009 coroana „Statuii Libertății” din New York s-a redeschis publicului, după ce opt ani a fost închisă din motive de securitate în urma atacurilor din ziua de 11 septembrie 2001.
– La 4 iulie s-au născut: poetul și romancierul german Christian Fürchtegott Gellert (1715); inginerul militar şi geodezul englez Sir George Everest, al cărui nume a fost atribuit celui mai înalt vârf din Munţii Himalaya şi de pe Pământ: 8.850 de metri (1790); generalul și politicianul italian Giuseppe Garibaldi, lider al luptei pentru independenţa şi unificarea Italiei (1807); bacteriologul și morfopatologul român Victor Babeș, fondator al școlii românești de microbiologie (1854); poeta română Alice Călugăru (1886); poetul francez Robert Desnos (1900); industriașul italian Aurelio Peccei, iniţiator şi membru al „Clubului de la Roma” (1908); actrița americană Gloria Stuart (1910); astronomul român Victor Nadolschi (1911); pilotul american de „Formula 1” Johnnie Parsons (1918); scriitorul român Haralamb Zincă (1923); actriţa americană Eva Marie Saint (1924); fotbalistul și antrenorul argentiniano-spaniol Alfredo Di Stéfano (1926); actrița italiană Gina Lollobrigida (1927); dramaturgul şi scenaristul american Neil Simon (1927); pilotul american de „Formula 1” Jim McWithey (1927); fotbalistul italian Giampiero Boniperti (1928); actorul americano Stephen Boyd (1931); muzicianul american Bill Withers (1938); pilotul francez de „Formula 1” René Arnoux (1948); scriitoarea canadiană Claudine Bertrand (1948); politologul român Vladimir Tismăneanu (1952); jurnalista română şi prezentatoarea de televiziune Cristina Țopescu, fiica lui Cristian Ţopescu (1960); pilotul austriac de automobilism „Formula 1” Roland Ratzenberger (1960); designerul libanez de modă Elie Saab (1964) şi fotbalistul australian Tony Popovic (1973).
– În 4 iulie au murit: președintele american John Adams (1826); președintele american Thomas Jefferson (1826); președintele american James Monroe (1831); diplomatul și scriitorul francez François-René de Chateaubriand (1848); inginerul chimist polonez Antoni Grabowski (1921); fiziciana şi chimista franceză de origine poloneză Marie Curie, laureată a Premiului Nobel pentru Fizică (1934); mitropolitulul Bucovinei Nectarie Cotlarciuc (1935); americanul Robert Pershing Wadlow, cel mai înalt om din lume: 2,72 metri (1940); compozitorul și muzicologul român Sigismund Toduță (1991); șahistul argentinian de origine poloneză Miguel Najdorf (1997); scriitorul şi jurnalistul polonez Gustaw Herling-Grudzinski (2000) şi cântărețul american Barry White (2003).