Oameni & Fapte – 4 Iunie

– Este cea de-a 155-a zi a lui 2018. Au mai rămas 210 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:31 şi va apune la ora 21:10.

– Ortodocşii şi greco-catolicii încep Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Astăzi este „Ziua Internaţională a Copiilor – Victime ale Agresiunii”, marcată din 1983, Ziua Naţională a Regatului Tonga, unde se aniversează proclamarea independenţei din anul 1970, faţă de Marea Britanie şi „Ziua Coeziunii Naţionale” în Ungaria, stabilită de Parlamentul de la Budapesta în 2010, în amintirea semnării Tratatului de pace de la Trianon, la 4 iunie 1920, care consacră încetarea existenţei Imperiului Austro-Ungar, consfinţind noile frontiere ale statului ungar după Primul Război Mondial.

– La 4 iunie 105 d.Hr. împăratul Traian a părăsit Roma pentru a purta al doilea război contra dacilor, cel din anii 105-106, iar în 1783 fraţii francezi Joseph şi Étienne Montgolfier au lansat în public primul balon cu aer cald. Ei s-au ridicat pentru prima oară în atmosferă într-un balon de 35 de metri, confecţionat din hârtie, care s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri.

– În 4 iunie 1876 s-a înființat, la București, „Societatea Națională de Cruce Roșie a României”, iar în 1919 congresul american a aprobat cel de-al 19-lea amendament al Constituției Statelor Unite ale Americii, cel care garantează dreptul la vot al femeilor. Pe 4 iunie 1920 s-a semnat, la Trianon – în Franţa, Tratatul de pace între Puterile Aliate şi Ungaria, document care consacra încetarea existenţei Imperiului Austro-Ungar şi care prevedea recunoaşterea internaţională a unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. În 1922 a început, la Sibiu, Congresul General al sindicatelor din România, la care s-a adoptat statutul sindicatelor, realizându-se unificarea şi centralizarea mişcării sindicale prin alegerea Consiliului General al Uniunii Sindicatelor din România, cu sediul la Bucureşti. Pe 4 iunie 1937, în oraşul american Oklahoma City, s-au folosit primele cărucioarele de supermarket, inventate de Sylvan Goldman.

– Urmează patru fapte din Al Doilea Război Mondial, realizate la 4 iunie, dar în ani diferiţi: în 1940 s-a încheiat bătălia de la Dunkerque, din Franţa, cu victoria germanilor contra Aliaţilor; în 1941 naziştii au executat, la Lwów, 24 de profesori polonezi; în 1942 americanii au câştigau bătălia aeronavală de la Midway împotriva japonezilor, iar în 1944 Aliaţii au eliberat Roma, capitala Italiei.

– În 4 iunie 1968, la sediul ONU din New York, s-a desfăşurat ceremonia de transmitere a tapiseriei „Cântare omului”, oferită de guvernul României. Opera artistului plastic Ion Nicodim este expusă pe peretele vestic al principalului hol al delegaţiilor de la etajul 1 al clădirii Adunării Generale a Naţiunilor Unite, sub ea fiind fixată o placă ce conţine traducerea în engleză a unui fragment din poezia „Cântare omului”, de Tudor Arghezi.

– La 4 iunie 1989 sindicatul „Solidaritatea”, condus de Lech Walesa, câştiga alegerile în Polonia şi tot atunci aveau loc faptele tragice din capitala Chinei, Beijing, în Piaţa Tiananmen („Poarta Păcii Cereşti”). Armata a invadat zona, reprimând sângeros mişcarea tinerilor adunaţi în piaţă pentru reforme democratice şi pentru iniţierea unui dialog cu guvernul comunist.

– Pe 4 iunie 1992 s-a sfințit crucea de marmură și monumentul ridicat în memoria mareșalului român Ion Antonescu, în apropiere de Jilava, pe locul unde a fost executat, la 1 iunie 1946, iar în anul 2010 s-a inaugurat, lângă Aeroportul Otopeni, cel mai mare parc acvatic din România: „Water Park”. În ziua de 4 iunie 2011 vulcanul Puyehue din Chile a erupt pentru prima dată în ultima jumătate de secol, fenomen care a cauzat perturbări ale traficului aerian în America de Sud, Noua Zeelandă şi Australia, precum şi o explozie în urma căreia gazele au ajuns la înălţimea de 10 metri, mai multe cutremure fiind resimţite în zonă.

– În 4 iunie s-au născut: logicianul, filosoful, pedagogul şi publicistul român Nae Ionescu (1890); omul politic ţărănist român Armand Călinescu, ministru de mai multe ori şi prim-ministru (1893); dirijorul rus Evgheni Mravinski (1903); teatrologul şi prozatorul român Ioan Massoff (1904); inginerul britanic Sir Christopher Cockerell, inventatorul navei pe pernă cu aer (1910); tenorul austriac de origine slovenă Anton Dermota (1910); sculptorul și pictorul danez Robert Jacobsen (1912); psihiatrul român şi orientalistul Constantin Daniel (1914); scriitoarea australiană Elizabeth Jolley (1923); tenorul, compozitorul de muzică vocală, poetul şi scriitorul român Valentin Teodorian (1928); muzicologul, compozitorul şi jurnalistul român Vasile Donose (1929); Î.P.S. Timotei Seviciu, arhiepiscop al Aradului (1936); actorul român Alexandru Arșinel (1939); actorul român Valentin Uritescu (1941); poetul român Vasile Vlad (1941); actrița română Rodica Mureșan (1947); actorul român George Ţoropoc (1953); mezzosoprana italiană Cecilia Bartoli (1966); actrița americană de film Angelina Jolie, fiica actorului Jon Voight (1975); fotbalistul german Lukas Podolski (1985) şi alpinista română Dor Geta Popescu, deţinătoarea a opt recorduri mondiale, dar şi europene (2003).

– La 4 iunie au murit: aventurierul italian Giovanni Giacomo Casanova, celebru prin peripeţiile sale galante evocate în memoriile „Povestea vieţii mele” (1798); compozitorul polonez Stanisław Moniuszko (1872); matematicianul italian Eugenio Beltrami (1899); actriţa română Aristizza Romanescu (1918); compozitorul şi dirijorul român Gheorghe Dima (1925); Wilhelm al II-lea, împărat al Germaniei şi rege al Prusiei (1941); contrabasistul şi dirijorul american de origine rusă Sergey Koussevitzky (1951); istoricul şi arheologul bulgar Gavriil Kazarov (1958); eseista şi traducătoarea română Alice Voinescu, critic de teatru şi prima româncă doctor în filozofie (1961); agronomul român Gheorghe Ionescu-Sisești (1967); filosoful, scriitorul şi criticul literar maghiar Lukács György (1971); medicul român Tiberiu Spârchez, specialist în gastroenterologie şi boli hepatobiliare (1977); actrița română Ninetta Gusti (2002); actorul italian de film Nino Manfredi (2004); inginerul român Alexandru Timotin, specialist în electrotehnică (2007); diplomatul şi omul de stat american Lawrence Sidney Eagleburger (2011); baritonul rus Eduard Khil (2012) şi filologul, scriitorul și traducătorul sârb Ljubiša Rajić (2012).

Septimiu Cioloboc

Foto: wikipedia.org