Oameni & Fapte – 5 mai

– Este cea de-a 126-a zi a lui 2020. Au rămas 240 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:01 şi va apune la ora 20:37.

– Azi în România se sărbătoreşte „Ziua Limbii Tătare”, ce marchează data de 5 mai 1985, când au fost puse bazele alfabetului folosit ulterior la redactarea publicaţiilor în limba tătară, de către revista „Renkler”. Este şi ziua în care s-a născut limba tătară cu grafie latină în România.

– Pe bătrânul continent se sărbătoreşte „Ziua Europei”, instituită în 1964, pentru a marca aniversarea creării Consiliului Europei, la 5 mai 1949, şi „Ziua Europeană pentru Viaţă Independentă”, declarată, începând din 2014, de Reţeaua Europeană pentru Viaţă Independentă (European Network of Independent Living – ENIL), rețea din care fac parte organizaţii şi persoane cu dizabilităţi din mai multe ţări europene, pentru a sublinia importanţa drepturilor, valorilor şi principiilor unei vieţi independente în rândul persoanelor cu dizabilităţi.

– Astăzi se sărbătoreşte şi „Ziua Internaţională a Moaşelor”, pentru a conştientiza întreaga lume de aportul important pe care îl aduc moaşele în sprijinul sănătăţii. De asemenea este „Ziua Internaţională a Hipertensiunii Pulmonare”, pentru conştientizarea autorităţilor şi creşterea informării populaţiei cu privire la această afecţiune severă şi destul de puţin cunoscută. Ziua a fost stabilită la iniţiativa Asociaţiei Naţionale de Hipertensiune Pulmonară din Spania, în anul 2012.

– Este şi „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Astmului”, marcată anual în prima zi de marţi a lunii mai, sub patronajul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al organizaţiei Global Initiative for Asthma (GINA).

– La 5 mai 1260 Kublai Khan devenea conducător al Imperiului mongol, iar în anul 1640 regele Carol I al Angliei dizolva „Parlamentul cel Scurt”. Împăratul francez Napoleon Bonaparte murea în exil, pe Insula Sfânta Elena din Oceanul Atlantic, în ziua de 5 mai 1821, iar în anul 1835 a fost pusă în funcțiune, în Belgia, prima linie de cale ferată din Europa, între oraşele Bruxelles și Mechelen. În 1862 s-a constituit, la Bucureşti, „Societatea de dare la semn” – prima asociaţie de tir sportiv din România, iar în anul 1891 s-a inaugurat celebra sală de concerte „Carnegie Hall” din oraşul american New York.

– La 5 mai 1912, s-a înfiinţat societatea Liga Naţională Aeriană, „având drept scop înzestrarea Armatei Române cu aeroplane”, iar în 1919 a fost creată, la Geneva, Liga Societăţilor de Cruce Roşie, ca organ de legătură permanentă între societăţile naţionale de Cruce Roşie.

– În 1944 ministrul de externe al Marii Britanii, Anthony Eden, propunea ambasadorului URSS, la Londra, Fedor Tarasovici Gusev, un acord prin care, temporar, problemele româneşti să fie preponderent de competenţa URSS, iar cele greceşti să fie preponderent de competenţa Marii Britanii. Propunerea britanică a „inaugurat” discuţii între Marea Britanie, URSS şi SUA, în urma cărora s-a ajuns la un acord pe trei luni, în condiţiile propuse de guvernul britanic. La 5 mai 1949 s-a înființat Consiliul Europei, cea mai veche instituţie politică de pe continent, cu sediul la Strasbourg (în Franţa).

– În 1955 începea să emită Studioul Teritorial Timişoara al Radiodifuziunii Române, iar la 5 mai 1957 Televiziunea Română efectua prima transmisie sportivă în direct: meciul de rugby Anglia – România. În 5 mai 1963, la Radiodifuziunea Română, a început să emită Programul 3 de radio pe unde ultrascurte, un post experimental cu un program dedicat, la acel moment, „persoanelor cu un nivel intelectual deosebit, dar şi melomanilor”. După Revoluţia din Decembrie 1989 a primit numele de Radio România Tineret, iar în 2004 a fost înlocuit cu Radio3Net, cu emisie digitală prin internet.

– În 1988 televiziunea japoneză realiza cea dintâi transmisiune în direct de pe Everest, cel mai înalt munte din lume, iar la 5 mai 2004 guvernul italian condus de premierul Silvio Berlusconi a intrat în „Cartea Recordurilor” reușind să reziste 1.060 de zile la putere, devenind cel mai longeviv cabinet din Italia postbelică.

– La 5 mai s-au născut: teologul și filosoful danez Sören Aabye Kierkegaard, (1813); dramaturgul francez Éugene Labiche (1815); teoreticianul social şi economistul german Karl Marx, fondatorul mişcării comuniste, împreună cu conaţionalul său Friedrich Engels (1818); compozitorul polonez Stanisław Moniuszko (1819); japonezul Shusaku Honino, legendar jucător de Go (1829); compozitorul, pianistul, profesorul şi publicistul român Gheorghe Scheletti (1836); scriitorul polonez Henryk Sienkiewicz, laureat Nobel (1846); violoncelistul şi pedagogul român Dimitrie G. Dinicu (1898); sculptorul şi desenatorul franco-belgian de origine română Idel Ianchelevici (1909); arheologul german Wilhelm von Vacano (1910); actorul american de film Tyrone Power (1914); actriţa de film şi cântăreaţa americană Alice Faye (1915); muzicianul cubanez Pío Leiva, fost membru al grupului „Buena Vista Social Club” (1917); scriitorul, cineastul şi traducătorul român Mihnea Gheorghiu (1919); filosoful, esteticianul şi sociologul român George Uscătescu (1919); fostul preşedinte grec Georgios Papadopoulos (1919); fizicianul american Arthur Leonard Schwalow, laureat Nobel (1921); actriţa şi cântăreaţa americană Monica Lewis (1922); actorul român Jean Lorin Florescu (1924); pianistul şi publicistul muzical american Charles Rosen (1927); cineastul, romancierul și documentaristul francez Pierre Schoendoerffer, fondatorul academiei care decernează Premiile César (1928); soprana română Victoria Drăgănescu-Zimţea (1929); compozitorul, muzicologul, publicistul și profesorul român Aurel Stroe (1932); cântăreaţa americană Tammy Wynette, supranumită „prima doamnă a muzicii country” (1942); fotbalistul român Gheorghe Tătaru (1948); compozitoarea și profesoara română Maia Ciobanu (1952); violoncelistul şi dirijorul român Emil Klein (1955); prozatorul şi jurnalistul român Ștefan Mitroi (1956); istoricul, jurnalistul şi diplomatul român Lilian Zamfiroiu (1963); creatoarea română de modă Irina Schrötter (1965); actorul american Sage Stallone, fiul lui Sylvester Stallone (1976); actorul britanic Henry Cavill (1983) și cântăreaţa britanică Adele (1988).

– În ziua de 5 mai au murit: Napoleon Bonaparte, împărat al Franței (1821); compozitorul italian Antonio Zingarelli (1837); scriitorul şi publicistul maghiar Jókai Mór (1904); scriitorul și pacifistul austriac Alfred Hermann Fried, laureat Nobel (1921); medicul român Ernest Juvara, anatomist, chirurg şi inovator în tehnica chirurgicală și instrumentală (1933); filologul, lingvistul şi academicianul român Sextil Pușcariu (1948); politicianul argentinian Carlos Saavedra Lamas, câştigător al Premiului Nobel (1959); inginerul mecanic român Aurel Perşu, autorul primului automobil cu profil aerodinamic avansat din lume, cu roţi integrate în caroserie (1977); poetul chinez Ai Qing (1996); poetul şi traducătorul român Constantin Nisipeanu (1999); gânditoarea și eseista română Zoe Dumitrescu-Bușulenga, critic şi istoric literar (2006); fizicianul american Theodore Harold Maiman, inventatorul primului laser funcţional (2007); pictoriţa română Simona Vasiliu-Chintilă (2009); pianistul german Alfons Kontarsky (2010); doctorul, profesorul și scriitorul român Mircea Nicolae Angelescu, specialist în boli infecţioase şi membru fondator al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România (2010); mezzosoprana italiană Giulietta Simionato (2010); britanicul Claude Choules, ultimul veteran care a luptat în ambele războaie mondiale (2011); dramaturgul american Arthur Laurents, autorul scenariilor pe baza cărora au fost regizate musicalurile „West Side Story” şi „Gypsy” (2011) și pictorul, graficianul şi portretistul Isai Cârmu din Republica Moldova (2015).

Septimiu Cioloboc