Oameni & Fapte – 5 martie
Publicat de MIRELA ROTAR, 5 martie 2018, 07:30
– Este cea de-a 64-a zi a lui 2018. Au mai rămas 301 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:54 şi va apune la ora 18:13.
– Astăzi este „Ziua Mondială a Eficienţei Energetice”, sărbătorită în cinstea celei dintâi reuniuni a experţilor din lume, care a avut loc pe 5 martie 1998, în Austria, unde s-a discutat despre criza energetică şi soluţiile sale posibile. Marcarea zilei este o oportunitate de a reflecta asupra practicilor ce vizează o utilizare durabilă şi raţională a energiei, precum şi asupra angajamentului guvernelor, companiilor şi instituţiilor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
– La data de 5 martie 1431 erau menţionaţi pentru prima dată husiţii din Moldova. Ioan de Ryza, episcop catolic de Baia, a semnalat episcopului de Cracovia prezenţa în Bacău a unui nucleu husit (majoritatea refugiaţi din Ungaria şi Polonia), faţă de care domnul Alexandru cel Bun s-a arătat tolerant. Moldova era singurul loc din Europa unde husiţii erau recunoscuţi ca o comunitate legală.
– În 1616 reprezentanţii Bisericii Catolice declarau ca erezii teoriile legate de astronomie ale matematicianului polonez Nicolaus Copernic, iar în 1711 țarul Petru cel Mare al Rusiei dădea un ucaz care definea o nouă funcție în stat, aceea de Oberfiskal, un funcționar superior „a cărui sarcină va fi să-i urmărească în taină pe toți oamenii și chiar și pe cei mai înalți dregători”. Oberfiskalul avea în subordine 500 de fiskalii ce urmau să-i descopere pe judecătorii corupți, pe cei care înșeală fiscul şi pe funcționarii care cer mită.
– La Ateneul Român din Bucureşti a avut loc, în 5 martie 1889, primul concert al orchestrei Societății Filarmonice Române, astăzi Filarmonica George Enescu, iar în România lui 1902 se adopta Legea pentru organizarea meseriilor, cunoscută sub numele de „Legea Missir”. În 1918 capitala Rusiei s-a mutat de la Petrograd la Moscova, iar la 5 martie 1919 a apărut, în ţara noastră, Decretul-lege privind adoptarea calendarului gregorian, altfel zis calendarul de stil nou. Prin urmare, 1 aprilie 1919 a devenit 14 aprilie, fără nicio păcăleală.
– Pe 5 martie 1946, într-un discurs susţinut în oraşul american Fulton, premierul britanic Winston Churchill a atras atenţia, pentru prima dată, asupra divizării continentului european prin „Cortina de fier”, primul semnal al declanşării „Războiului rece”.
– În 5 martie 1953 a murit dictatorul sovietic Iosif Vissarionovici Stalin, la vârsta de 74 de ani. Trupul său a fost mumificat și păstrat în „Mausoleul lui Lenin” din Moscova până pe 3 octombrie 1961, când a început procesul de destalinizare în Uniunea Sovietică. După aceea, trupul lui Stalin a fost îngropat lângă zidul Kremlinului. La 5 martie 1968 a început, la Braşov, prima ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică Uşoară „Cerbul de Aur”, ai cărui prezentatori au fost îndrăgiţii actori Stela Popescu şi Iurie Darie.
– La 5 martie 1970 intra în vigoare Tratatul privind Neproliferarea Armelor Nucleare (NPT), valabil pentru o perioadă de 25 de ani şi prelungit, din 1995, pe termen nelimitat, înţelegere care numără acum 189 de state. În ziua de 5 martie 1990, statuia lui Vladimir Ilici Lenin situată în „Piaţa Scânteii” din Bucureşti a fost coborâtă de pe soclu. Lucrarea, dezvelită în aprilie 1960, era opera sculptorului Boris Caragea. Nu eşti sigur nici pe soclu, darămite într-un mijloc de transport în comun! De pildă, la 5 martie 2003, în oraşul israelian Haifa, 17 civili au fost uciși de o bombă sinucigașă Hamas în aşa numitul „Masacrul din autobuzul 37”.
– La 5 martie s-au născut: matematicianul englez William Oughtred, creator al riglei de calcul (1574); pictorul şi inginerul olandez Jan van der Heyden (1637); pictorul italian Giovanni Battista Tiepolo (1696); pictorul rus Mihail Vrubel (1856); scriitorul american Franck Norris (1870); revoluționara socialistă germano-poloneză Rosa Luxemburg (1871); inginerul român Corneliu Micloşi, specialist în sudarea oţelului (1887); compozitorul, dirijorul şi folcloristul brazilian Heitor Villa-Lobos (1887); dramaturgul, poetul, memorialistul şi traducătorul român Barbu Solacolu (1897); omul politic comunist chinez Ciu En-Lai, ministru şi premier care a transformat China într-o ţară modernă (1898); poetul, eseistul şi filologul român Pius Servien, filosof al ştiinţelor (1902); actorul de film şi regizorul german Günther Lüders (1905); actorul englez de teatru şi film Rex Harrison (1908);
poetul, eseistul şi jurnalistul român Alexandru Gregorian (1909); istoricul, sociologul şi futurologul german Ossip K. Flechtheim, care a creat şi popularizat conceptul de „futurologie” (1909); Iustin Moisescu, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1910); economistul american James Tobin, laureat Nobel (1918); poetul, dramaturgul şi regizorul român Radu Stanca (1920); regizorul, scenaristul, scriitorul, ziaristul, teoreticianul şi criticul italian de film Pier Paolo Pasolini (1922); actorul francez de film Jean-Paul Roussillon, laureat al Premiului César, pentru cel mai bun actor în rol secundar la filmul „Un conte de Noël” (1931); scriitorul american de literatură ştiinţifico-fantastică Mike Resnick (1942); muzicianul britanic Alan Clark, clăparul trupei rock „Dire Straits” (1952) şi cântăreţul britanic Andy Gibb, membru al formaţiei „Bee Gees” (1958).
– În 5 martie au murit: pictorul italian Antonio da Correggio (1534); medicul german Franz Mesmer, fondator al terapiei prin hipnoză (1815); astronomul, fizicianul şi matematicianul francez Pierre Simon Laplace, autorul teoriei cosmogonice „Kant-Laplace” (1827); fizicianul şi inventatorul italian Alessandro Volta, creatorul pilei electrice care-i poartă numele (1827); istoricul şi filosoful francez Hippolyte Taine (1893); chimistul francez Marcellin Berthelot, inventatorul bombei calorimetrice (1907); mineralogul, geologul şi pedologul român Gheorghe Munteanu Murgoci (1925); filologul, istoricul literar şi folcloristul român Moses Gaster (1939); pianistul, dirijorul şi compozitorul italian Alfredo Casella (1947); compozitorul şi pianistul rus Serghei Prokofiev (1953); dictatorul sovietic Iosif Vissarionovici Stalin (1953); prozatoarea și autoarea dramatică română Hortensia Papadat-Bengescu (1955); scriitorul român de etnie maghiară Asztalos István (1960); poeta rusă Anna Ahmatova (1966); chirurgul român Cornel Cărpinişan (1970); dirijorul şi compozitorul elveţian de origine poloneză Paul Kletzki (1973); organistul francez Pierre Cochereau (1984); baritonul italian Tito Gobbi (1984); graficiana și scriitoarea română Tia Peltz (1999); criticul român de teatru şi film Irina Coroiu (2004); dirijorul român Sergiu Comissiona (2005); compozitorul, scriitorul şi pictorul american Robert B. Sherman, semnatar al unor coloane sonore de filme (2012); fostul preşedinte venezuelean Hugo Chávez (2013); informaticianul american Ray [Raymond Samuel] Tomlinson, care a proiectat programul de trimitere a mesajelor electronice şi care a trimis primul e-mail din istorie (2016); muzicologul, dirijorul, violoncelistul şi gambistul austriac Nikolaus Harnoncourt (2016); şi naturalistul şi paleontologul român Theodor Anton Neagu (2017).
Septimiu Cioloboc
