Oameni & Fapte – 7 aprilie

Publicat de Corina Muntean, 7 aprilie 2021, 06:05

– Este cea de-a 97-a zi a lui 2021. Au mai rămas 268 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:50 şi va apune la ora 19:59.

– Astăzi este „Ziua Inspectoratului Român pentru Imigrări”, deoarece la data de 7 aprilie 1881 s-a elaborat prima lege în domeniu, apărută în Monitorul Oficial, Legea asupra străinilor, în care se prevedeau sancţiuni pentru străinii care ameninţă siguranţa naţională sau liniştea publică. Pe plan extern marcăm „Ziua Mondială a Sănătăţii”, care marchează începerea activităţii, la 7 aprilie 1948, a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) – instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva şi „Ziua Internaţională de Reflecţie asupra Genocidului din Rwanda” – zi care marchează data la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda, unde 3/4 din populaţia tutsi a ţării a fost masacrată de conaţionalii hutu. Anual, în această zi sau în jurul acestei date, ONU organizează evenimente comemorative la sediul său din New York, precum şi la reprezentanţele ONU din întreaga lume. De asemenea este „Ziua Libertăţii” în Republica Moldova, marcată pentru comemorarea evenimentelor din 7 aprilie 2009, când un protest paşnic al tinerilor din Chişinău a fost reprimat brutal de autorităţi. Era a doua zi după ce Partidul Comuniştilor obţinuse, în mod suspect, 49,96% la alegerile parlamentare.

– În ziua de 7 aprilie 1805 a avut loc, la Teatrul din Viena, prima audiţie a „Simfoniei a III-a” („Eroica”) de Ludwig van Beethoven. Frescă muzicală impresionantă, lucrarea compozitorului german relevă o nouă concepţie compoziţională şi o motivaţie cu totul deosebită, care se evidenţiază chiar din titlul şi subtitlul ei. Pe 7 aprilie 1863 a început, la Sibiu, un Congres naţional al românilor, care a delegat zece personalităţi, în frunte cu Andrei Şaguna, pentru a expune împăratului Franz Joseph I, la Viena, revendicările politice ale românilor.

– În 1889 a apărut, în România, Legea privind vânzarea către ţărani a peste o jumătate de milion de hectare din moşiile statului, iar la 7 aprilie 1904 a început greva generală a feroviarilor din Transilvania, care revendicau mărirea salariilor până la egalizarea cu celelalte categorii de angajaţi ai statului. Greva a durat până pe 13 aprilie. În anul 1927 a fost efectuată, cu succes, prima transmisiune televizată la mare distanță, în Statele Unite ale Americii. În cadrul transmisiunii a fost difuzat un discurs al lui Herbert Hoover, secretarul Departamentului Comerţului din SUA, la Washington.

– Trei fapte din Al Doilea Război Mondial: în 1939 Albania era atacată de Italia fascistă, fiind ocupată în aceeaşi lună; în 1940 s-a deschis oficial „Institutul Cultural German” din București, iar în 1945 nava japoneză „Yamato”, aflată în misiune kamikaze în Okinawa („Operațiunea Ten-Go”), era scufundată de submarinele americane. „Yamato” a fost cea mai mare navă de război construită vreodată.

– La 7 aprilie 1959 a fost realizat primul generator atomic de electricitate din lume, în Laboratorul Ştiinţific Los Alamos din statul american New Mexico. În 1963 Iugoslavia s-a proclamat republică socialistă şi mareşalul de origine croată Josip Broz Tito a fost numit președinte pe viață. Pe 7 aprilie 1968 s-a creat „Clubul de la Roma”, for internaţional cu caracter neoficial, care reuneşte personalităţi din diverse domenii de activitate din mai multe ţări de pe glob, inclusiv din România, preocupate de studierea şi dezbaterea marilor probleme cu care se confruntă lumea contemporană. În 2009 au avut loc manifestații violente în Chişinău, la sediul Parlamentului și Președinției Republicii Moldova, după anunțarea rezultatelor alegerilor, câştigate suspect de comunişti. Simpatizanții opoziției au contestat corectitudinea alegerilor din urmă cu două zile. Un an mai apoi, pe 7 aprilie 2010, tot în Republica Moldova, a fost lansată televiziunea particulară de ştiri „Publika TV”.

– La 7 aprilie s-au născut: compozitorul italian Domenico Dragonetti (1763); medicul și botanistul german Johann Christian Baumgarten, stabilit în Transilvania (1765); poetul englez William Wordsworth (1770); filosoful utopist și economistul francez Charles Fourier (1772); filologul și scriitorul italian Angelo de Gubernatis (1840); biologul american de origine germană Jacques Loeb, pionier în studierea reproducerii fără fertilizare (1859); botanistul român de etnie maghiară Nyárády Julius Erasmus (1881); pictorul italian Gino Severini, reprezentant al futurismului şi cubismului (1883); poeta chiliană Gabriela Mistral, laureată Nobel (1889); scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, militantă pentru mediul înconjurător (1890); pianistul francez şi interpretul de muzică de cameră Robert Casadesus (1899); scriitorul, violonistul, compozitorul şi diplomatul român de carieră Grigore Cugler (1903); cântăreața americană de jazz Billie Holiday (1915); scriitorul american Henry Kuttner (1915); compozitorul și chitaristul indian Ravi Shankar, maestru al sitarului (1920); actorul american James Garner (1928); regizorul american de film, scenaristul şi producătorul Alan Jay Pakula (1928); omul de afaceri francez Yves Rocher, fondatorul brand-ului de cosmetice „Yves Rocher” (1930); actorul român Amza Pellea (1931); actorul american Wayne Rogers, cunoscut mai ales pentru rolul din serialul „M.A.S.H.” (1933); jurnalistul, eseistul şi politologul român Nestor Rateș (1933); pictorul, poetul și profesorul român Gheorghe Anghel (1938); trompetistul, compozitorul și pianistul american de jazz Freddie Hubbard (1938); regizorul, producătorul şi scenaristul american de film Francis Ford Coppola (1939); scriitorul britanic, jurnalistul şi prezentatorul de televiziune Sir David Paradine Frost (1939); producătorul francez de film Daniel Toscan du Plantier (1941); regizorul de film, scenaristul, actorul, scenograful, dramaturgul și scriitorul român Mircea Daneliuc (1943); omul politic german Gerhard Schröder, fost cancelar al Germaniei (1944); bucătarul francez Joël Robuchon, chef cu cele mai multe stele Michelin din lume, 32, considerat „bucătarul secolului” (1945); regizorul german de teatru, film şi operă Werner Schroeter (1945); criticul literar şi eseistul român Petru Poantă (1947); poetul, romancierul şi publicistul român Nichita Danilov (1952); poetul, prozatorul, eseistul şi criticul literar român Daniel Corbu (1953); actorul american de film de origine chineză, regizorul, scenaristul, producătorul, cascadorul și expertul în arte marțiale Jackie Chan (1954); compozitorul şi cântăreţul Ion Aldea Teodorovici din Republica Moldova (1954); inginerul informatician român Gheorghe Tecuci (1954); soprana română Constanţa Adriana Mesteş (1956); pictorul şi graficianul român George Ovidiu Marciuc (1959); actorul și producătorul australian de film Russell Crowe (1964); pianistul și muzicianul norvegian Leif Ove Andsnes (1970); regizorul şi scenaristul român Radu Jude (1977); cântărețul român de hip hop Nimeni Altu’, pe numele real Adrian Voicu (1984) şi jucătoarea română de tenis de câmp Sorana Cîrstea (1990).

– În 7 aprilie au murit: pictorul spaniol de origine greacă El Greco (1614); poetul englez William Davenant (1668); matematicianul englez Thomas Bayes (1761); compozitorul austriac Anton Diabelli (1858); pictorița franceză Suzanne Valadon, mama pictorului Maurice Utrillo (1938); chimistul român Lazăr Edeleanu (1941); industriaşul american Henry Ford, fondator al industriei auto americane (1947); actorul american de film de origine canadiană Walter Huston (1950); sculptorul român Gheorghe D. Anghel (1966); jurnalistul, istoricul, orientalistul, poetul şi traducătorul român de etnie armeană Hagop Djololian Siruni (1973); silvicultorul român Sterian Munteanu (1990); fotbalistul şi antrenorul român de etnie maghiară Ştefan Dobay (1994); pictorul român Ioan Inocenţiu Dreptu (2008); actorul britanic de film Christopher Cazenove (2010); inginerul, profesorul şi omul politic român Victor Surdu, ministru și fondator al Partidul Democrat Agrar din România (2011); jurnalistul american Mike [Myron Leon] Wallace, legendar om de televiziune (2012); fizicianul Andrei [Mihail] Andrieş din Republica Moldova (2012); actorul american Geoffrey Lewis (2015); filologul şi istoricul român de origine aromână Nicolae-Şerban Tanaşoca (2017) și cântăreţul și compozitorul John Prine, legendă a muzicii country-folk americane, supranumit „Mark Twain” al textierilor (2020).

Septimiu Cioloboc