Oameni & Fapte – 7 martie

– Este cea de-a 66-a zi a lui 2022. Au rămas 299 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:50 şi va apune la ora 18:16.

– Ortodocșii și greco-catolicii intră în Postul Sfintelor Paști.

– Azi celebrăm „Ziua Internaţională a Datelor Deschise” („Open Data Day”), o ocazie de a demonstra beneficiile datelor deschise și de a încuraja reutilizarea acestora în administrație, societate civilă și jurnalism.

– Marcăm și „Ziua Mondială a Tenisului”, sărbătorită în prima zi de luni din martie și instituită la 4 martie 2013, de „StarGames”, în jurul a două turnee: BNP Paribas Showdown în Madison Square Garden din New York şi Asia World-Arena din Hong Kong. Tot în 2013, Federaţia Internaţională de Tenis (ITF) a sărbătorit centenarul ca organism internaţional al tenisului, federaţia fiind fondată la 1 martie 1913.

– La data de 7 martie 1395 s-a încheiat, în condiţii de deplină egalitate, Tratatul antiotoman de la Braşov dintre Mircea cel Bătrân şi Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, tratat care reprezintă prima alianţă militară românească antiotomană. Cu acel prilej, domnitorul Ţării Româneşti a fost recunoscut cu titlurile de duce de Făgăraş şi ban de Severin.

– În anul 1441 Iancu de Hunedoara devenea voievod al Transilvaniei, având în paralel funcţiile de comite al Timişoarei şi ban al Severinului. În această triplă calitate, iar apoi ca guvernator (regent) al Ungariei (din 1446) a dus o îndelungată luptă împotriva expansiunii otomane, obţinând victorii militare de prestigiu. La 7 martie 1471 Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Țepeș, a atacat Moldova, însă oastea lui Ștefan cel Mare l-a învins la Soci, lângă Bacău, iar domnitorul muntean, supus turcilor, a izbutit să scape fugind.

– La 7 martie 1876 Oficiul de Patente al SUA de la New York a brevetat invenţia telefonului, o dispută între americanii Alexander Graham Bell şi Elisha Gray. Aceştia au depus cererea de brevet, primul la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00. Pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Alexander Graham Bell invenţia, în procesul care i-a opus multă vreme pe amintiţii inventatori. Prima convorbire telefonică a avut loc în 10 martie acelaşi an, când Alexander Bell îi cerea asistentului său, care se afla în altă cameră: „Domnule Watson, veniţi aici! Am nevoie de dumneavoastră”.

– La 7 martie 1912 s-a anunţat succesul expediției exploratorului norvegian Roald Amundsen la Polul Sud, când nava „Fram” a ajuns la Hobart, în Australia. Polul Sud a fost atins pe 14 decembrie 1911. În 1936 Germania nazistă a reocupat Renania demilitarizată, încălcând astfel tratatul de la Versailles și înțelegerile de la Locarno.

– În 1960 primii 20 de cosmonauți sovietici au fost selectați pentru pregătirea zborului spațial, iar în 1968 Televiziunea Română a lansat pe piaţă revista oficială a primei ediții a Festivalului de Muzică Uşoară „Cerbul de Aur” de la Braşov, în cinci limbi. Revista conținea interviuri cu vedetele participante, precum și biografia concurenților, iar aprecierile internaționale au fost extraordinare, privind atât desfășurarea, cât și aranjamentul scenic.

– În 2009 NASA a lansat de la baza Cape Canaveral, statul american Florida, sonda spaţială „Kepler” (numită după astronomul german Johannes Kepler), având ca scop descoperirea de noi exoplanete asemănătoare Pământului, care orbitează alte stele, cu ajutorul unui telescop şi al unui fotometru speciale.

– La 7 martie 2019 primul laser de mare putere din România și cel mai puternic laser din Europa a reușit o premieră mondială: atingerea a 2×10.88 PW, reprezentând a zecea parte din întreaga putere a Soarelui pe Pământ concentrată într-o rază de lumină, adică cea mai mare putere atinsă de omenire. Laserul se află la Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL), inaugurat la 21 octombrie 2014, la sediul Institutului Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei din Măgurele.

– La 7 martie s-au născut: împăratul roman Publius Septimius Geta (189); Papa Clement al XIII-lea (1693); fizicianul francez Nicéphore Niépce, care a inventat fotografia şi primul care a reuşit să realizeze imagini permanente, printr-un proces numit de el heliografie (1765); scriitorul italian Alessandro Manzoni (1785); fizicianul francez Antoine César Becquerel (1788); poetul, filologul şi folcloristul ceh František Čelakovský, luptător pentru renaşterea naţională (1799); violoncelistul, compozitorul, dirijorul și profesorul român Constantin Dimitrescu (1847); filosoful, sociologul şi omul politic ceh Tomáš G. Masaryk, primul preşedinte al Republicii Cehoslovace (1850); neurologul și psihiatrul austriac Julius Wagner-Jauregg, laureat Nobel (1857); filologul, istoricul şi etnograful sas Adolf Schullerus din Transilvania, autorul primei tipologii a poveştilor româneşti în sistemul preconizat de folcloristul finlandez Antti Aarne – aşa numita metodă istorico-geografică (1864); pictorul olandez Piet Mondrian (1872);

compozitorul francez Maurice Ravel, celebru datorită muzicii de balet pentru orchestră în Do major „Boléro” (1875); compozitorul și dirijorul român de muzică corală Nicolae Oancea (1893); traducătoarea română Frida Papadache (1905); actrița italiană Anna Magnani (1908); scriitorul francez Léo Malet (1909); romancierul şi poetul francez Camille Bourniquel, directorul revistei „Esprit” vreme de aproape 20 de ani (1918); scriitorul, fotograful și inventatorul japonez Kōbō Abe (1924); scenaristul italian Luciano Vincenzoni (1926); soprana franceză Mady Mesplé (1931); biologul și profesorul american David Baltimore, laureat Nobel (1938); fizicianul francez Albert Fert, câştigător al Premiului Nobel (1938); arhidiaconul Jean Lupu, dirijor de cor, compozitor şi profesor, iniţiatorul şi dirijorul Corului de copii şi tineret „Symbol” al Patriarhiei Române (1940); arhitectul şi scenograful român Dan Jitianu (1940); publicistul român Radu Pascal, membru fondator al revistei de politică externă „Lumea” (1941); muzicianul american Hamilton Bohannon, unul dintre cei mai importanţi artişti din perioada disco (1942); fizicianul și profesorul român Dorel Bucurescu (1944); geneticianul și profesorul american Michael Rosbash, laureat al Premiului Nobel (1944); muzicianul britanic Matthew Fisher, de la formaţia „Procol Harum” (1946); scriitorul, jurnalistul de știință și psihologul american Daniel Goleman, autor de cărți despre inteligența emoțională (1946); actorul american de film și televiziune John Heard Jr. (1946); jucătorul ceh de tenis de câmp Ivan Lendl (1960); copilul minune coreean Kim Ung-Yong, menționat în „Cartea Recordurilor” cu „cel mai mare IQ”, 210 (1962); cântărețul român, compozitorul și textierul Dan Teodorescu, solistul vocal al formaţiei „Taxi” (1965) și actrița americană Laura Prepon (1980).

– În ziua de 7 martie au murit: Aristotel, unul din cei mai importanți filosofi ai Greciei Antice (322 î.Hr.); teologul și filosoful italian Thomas d’Aquino (1274); inventatorul francez Jean Pierre Francois Blanchard, pionier al aeronauticii şi autorul paraşutei (1809); dramaturgul și poetul român Constantin Faca (1845); lingvistul şi filologul sloven Franz Miklosich (1891); scriitorul italian Antonio Fogazzaro (1911); actorul și regizorul german de etnie română Lupu Pick (1931); pictorul și graficianul finlandez Akseli Gallen-Kallela, celebru pentru ilustrațiile la epopeea națională Kalevala (1931); pictorul olandez Theo van Doesburg (1931); politicianul francez Aristide Briand, premier al Franţei, ministru de externe în repetate rânduri şi laureat Nobel pentru Pace (1932); chimistul român Gheorghe Longinescu (1939); pictoriţa şi graficiana română Nina Arbore (1942); chimistul american William Draper Harkins (1951); pianistul, muzicologul, poetul, prozatorul, traducătorul și criticul muzical român Virgil Gheorghiu (1977); pianista braziliană Guiomar Novães (1979); regizorul german de film Konrad Wolf (1982); dirijorul şi compozitorul elveţian de origine rusă Igor Markevici (1983); eseistul și traducătorul român Dumitru D. Panaitescu (1983); compozitorul, dirijorul și profesorul român Nicolae Brânzeu (1983); regizorul, scenaristul şi producătorul englez de film documentar Paul Rotha (1984); exploratorul şi etnologul francez Paul-Émile Victor, care a participat la peste 60 de expediţii în Arctica şi Antarctica (1995); fizicianul american Edward Mills Purcell, laureat Nobel (1997); compozitorul şi profesorul român Alexandru Velehorschi (1997); mezzosoprana austriacă Léonie [Leopoldine] Rysanek (1998); regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Stanley Kubrick (1999); istoricul, criticul literar, poetul, traducătorul și profesorul român Alexandru Balaci, italienist de prestigiu (2002); medicul român Nicolae Cajal, specialist în inframicrobiologie (2004); medicul chirurg urolog român Eugeniu Gheorghe Proca, care a făcut primele transplanturi renale din ţară (2004); etnologul şi folclorista română Ghizela Suliţeanu (2006); sociologul şi profesorul român Andrei Roth (2009); scriitorul şi filosoful sârb Mihajlo Mihajlov (2010); medicul român Ioan Drăgan, „părintele” medicinei sportive din România (2010); trompetistul şi vocalistul britanic Kenny Ball, liderul trupei de jazz „Kenny Ball & His Jazzmen” (2013); regizorul, scenaristul, actorul şi scriitorul italian Damiano Damiani (2013); teologul, compozitorul, dirijorul, bizantinologul şi profesorul român Dragoş Alexandrescu (2014) și pianistul şi profesorul rus Dmitri Bashkirov (2021).

Septimiu Cioloboc