Oameni & Fapte- 7 septembrie

Publicat de radiomures, 7 septembrie 2015, 06:03

– În Calendarul Creştin-Ortodox figurează Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului. Azi este sărbătoarea naţională a Republicii Federative a Braziliei, unde se aniversează proclamarea independenţei, faţă de Portugalia, din 1822. În Statele Unite ale Americii se sărbătoreşte „Ziua Muncii”, ce se marchează în prima zi de luni din septembrie, începând din anul 1882.

– La data de 7 septembrie 1739 s-a semnat Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria și Imperiul Otoman, ce încheia războiul ruso-austro-otoman și care obliga Imperiul Habsburgic să restituie Oltenia Țării Românești. În anul 1812 a avut loc Bătălia de la Borodino (localitate în Rusia, la 110 km vest de Moscova), între armatele ruse, conduse de Kutuzov, şi cele franceze, luptă urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie acelaşi an. Bătălia de la Borodino, încheiată nedecis, a fost una dintre operaţiunile mari din cadrul campaniei lui Napoelon I Bonaparte împotriva Rusiei, începută în luna iunie acelaşi an.

– În ziua de 7 septembrie 1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti, câştigate de unionişti, iar în 1888 americana Edith Eleanor McLean, născută la 7 septembrie şi cântărind puţin peste un kilogram, a fost primul nou-născut introdus într-un incubator. La data de 7 septembrie 1895, sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României, Franz Joseph I, împărat al Austriei şi rege al Ungariei, i-a graţiat pe memorandiştii care participaseră la Congresul extraordinar al Partidului Naţional Român din Transilvania, de la Sibiu, şi hotărâseră alcătuirea unui „Memorandum” adresat suveranului austro-ungar, cuprinzând revendicările românilor din întregul imperiu.

– La 7 septembrie 1911 poetul francez Guillaume Apollinaire era arestat sub suspiciunea de a fi furat tabloul „Mona Lisa” de la Muzeul Luvru din Paris, iar în 1931 ministrul de externe al României, Nicolae Titulescu, a fost ales pentru a doua oară, preşedinte al Sesiunii ordinare (a XII-a) a Adunării Societăţii Naţiunilor, fiind singurul care a deţinut acest mandat consecutiv în analele organizaţiei. Pe 7 septembrie 1939 România s-a declarat neutră în urma declanșării celei de-a doua conflagrații mondiale, dându-și acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei.

– La 7 septembrie 1940 s-a încheiat tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul, adică judeţele Durustor şi Caliacra) a intrat în componenţa Bulgariei. În 1944 șeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele Înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0:00. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie.
În 7 septembrie 1949 a fost proclamată Republica Federală Germania, cu capitala la Bonn, în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză.

– În 1959 s-a încheiat, la Geneva, un acord între SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa privind instituirea unui Comitet pentru examinarea problemelor dezarmării în componenţa următoarelor zece state: Marea Britanie, Canada, Franţa, Italia, SUA, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România şi URSS. Pe 7 septembrie 1964 au avut loc, la Gura Văii (în România) şi, respectiv, Šip (în fosta Iugoslavie), festivităţile de inaugurare a lucrărilor Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I, iar în 1977 preşedintele american Jimmy Carter şi premierul panamez Omar Torrijos semnau, la Washington, Tratatul privind Canalul Panama, în baza căruia jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de americani autorităţilor panameze.

– În 7 septembrie s-au născut: scriitorul și naturalistul francez Georges Louis Leclerc de Buffon (1707); șahistul și compozitorul francez François-André Danican Philidor (1726); politicianul român Lascăr Rosetti (1816); chimistul și medicul român Constantin I. Istrati (1850); prozatorul și dramaturgul francez Tristan Bernard (1866); pilotul, aventurierul și scriitorul rus Alexandr Kuprin (1870); regizorul, scenaristul și producătorul american Elia Kazan (1909); președinte bulgar Todor Jivkov (1911); fizicianul american James Alfred Van Allen (1914); pictorul român Ion Pacea (1927) și soprana română Angela Gheorghiu (1965).

– La 7 septembrie au murit: iezuitul transilvănean Ștefan Pongrácz (1619); botanistul ardelean Petrus Sigerus b(1831); politicianul român Manolache Costache Epureanu, premier al României (1880); scriitorul și omul politic român Bogdan Petriceicu-Hasdeu (1907); pictorul mexican José Clemente Orozco (1949); scriitoarea daneză Isak Dinesen (1962); scriitorul, scenaristul și publicistul român Eugen Barbu (1993); scriitorul american de origine australiană James Clavel (1994); mareșalul și omul politic zairez Mobutu Sese Seko, autoproclamat președinte al Republicii Zair (1997) și actorul român Ilarion Ciobanu (2008).

Septimiu Cioloboc