Oameni & Fapte- 8 mai

– Astăzi este „Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Cancerului Ovarian”, „Ziua Internaţională a Talasemiei” (pentru a şti mai multe despre această boală rară a sângelui) şi „Ziua Mondială a Crucii Roşii” (care marchează ziua de naştere a fondatorului Mişcării Internaţionale a Crucii Roşii – azi şi a Semilunii Roşii -, elveţianul Henry Dunant). Astăzi (8 mai) şi mâine (9 mai) sunt „Zilele comemorării şi reconcilierii în memoria celor care şi-au pierdut viaţa în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial”. Statele membre şi agenţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite, organizaţiile neguvernamentale şi persoanele fizice sunt invitate să sărbătorească fie una, fie ambele zile, într-o manieră adecvată şi să aducă un omagiu celor ce şi-au pierdut viaţa în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale.

– La 8 mai 1521, prin Edictul de la Worms, promulgat de împăratul german Carol Quintul, învățătura teologului reformat Martin Luther era condamnată ca eretică. În 1541 conchistadorul spaniol Hernando de Soto a ajuns la râul Mississippi şi l-a denumit Río de Espíritu Santo. Revenim în Europa anului 1657 când, la data de 8 mai, Lordul Protector al Angliei, Oliver Cromwell, respingea coroana pe care i-a oferit-o Parlamentul. La mai bine de un veac, în 8 mai 1794, chimistul francez Antoine Lavoisier, care colecta impozite pentru Ferme Générale, a fost judecat, condamnat și ghilotinat la Paris, fiind acuzat de trădare în timpul dominației revoluționarilor. Trecem de pe eşafod pe scenă, menţionând că în ziua de 8 mai 1852 avea loc, la Iaşi, premiera comediei „Chiriţa în provincie”, piesă de teatru scrisă de Vasile Alecsandri.

– La data de 8 mai 1877, în săpăturile de la „Templul lui Hera” (din Grecia), a fost descoperită statuia lui „Hermes ținându-l pe micul Dionysos”, lucrare atribuită sculptorului Praxiteles și realizată în jurul anului 340 î.Hr. Ceva mai târziu, în 1885, trupa de operă a Teatrului Naţional din Bucureşti dădea primul spectacol în limba română, cu opera „Linda de Chamonix” – scrisă de compozitorul italian Gaetano Donizetti. După un an, în 1886, farmacistul american John Pemberton din Atlanta (Georgia) vindea, pentru cinci cenţi, o sticlă cu un lichid remediu pentru durerile de cap și oboseală, care avea să devină celebra băutură răcoritoare „Coca-Cola”. În Martinica anului 1902 nu sticlei de „Coca-Cola” i-a sărit… dopul, ci vulcanului Pelée, care a distrus orașul St. Pierre, omorând peste 30.000 de oameni.

– În 1921 începea, la București, Congresul Partidului Socialist din România, la care s-a hotărât transformarea în Partidul Comunist din România. Pe cale de consecinţă, la 8 mai 1945 s-a semnat, la Moscova, acordul comercial româno-sovietic în baza căruia au fost înfiinţate societăţi mixte româno-sovietice (celebrele sovromuri), care s-au dovedit a fi o formă de spoliere rapace a economiei româneşti de către URSS. Noroc că sovromurile au fost desfiinţate în 1954. La data de 8 mai 1972 s-a inaugurat, la Bucureşti, Muzeul de Istorie al României (azi Muzeul Naţional de Istorie al României). „Războiul Rece” avea să facă „victime” şi printre sportivi, astfel că, în 1984, URSS a anunțat că va boicota Olimpiada de Vară de la Los Angeles, ca replică a boicotării Olimpiadei de Vară de la Moscova (aia din 1980). Urmează o faptă care a „boicotat” bolşevismul în miezul său: la 8 mai 1990 Sovietul Suprem al Estoniei adopta legea privind simbolurile de stat, schimbând denumirea ţării din Republica Sovietică Socialistă Estonia în Republica Estonă.

– La 8 mai 2003 Congresul american a ratificat Protocoalele de aderare la NATO a celor şapte state invitate să intre în Alianţa Atlanticului de Nord: România, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Slovenia. În fine, pe 8 mai 2008, torţa olimpică (pentru că tot pomeneam de sportivi) a ajuns pentru prima dată în istorie pe Vârful Everest, fiind adusă de o echipă de alpinişti chinezi, cu trei luni înaintea Jocurilor Olimpice de la Beijing.

– În 8 mai s-au născut, între alţii: preotul și revoluționarul mexican Miguel Hidalgo y Costilla (1753); omul de afaceri elveţian Henry Dunant, fondator al „Crucii Roșii” şi laureat al Premiului Nobel (1828); preşedintele american Harry S. Truman, care a autorizat utilizarea bombei atomice împotriva Japoniei (1884); economistul şi filosoful politic austriac Friedrich August von Hayek, câştigător al Nobel-ului pentru Economie (1899); actorul francez de film Fernandel (1903); regizorul italian de film Roberto Rossellini (1906); brazilianul João Havelange, fost președinte al FIFA (1916); scriitorii români Petru Dumitriu şi Cicerone Ioniţoiu (1924); interpretul român de muzică uşoară, regizorul de teatru şi televiziune Cezar Grigoriu (1929); poetul, eseistul şi traducătorul român Darie Novăceanu (1937); desenatorul francez Moebius, „părintele” benzilor desenate în Europa (1938); cântăreţul şi actorul american Ricky Nelson (1940); biologul american Robert Horvitz, câştigător al Premiului Nobel (1947); fotbalistul şi antrenorul român Victor Piţurcă, fost selecţioner al echipei naţionale a României (1956); fotbalistul şi antrenorul italian Franco Baresi (1960); solista vocală şi actriţa română Anca Ţurcaşiu (1970) şi interpretul spaniol de muzică uşoară Enrique Iglesias, fiul cântăreţului Julio Iglesias (1975).

– La 8 mai au murit: medicul și naturalistul italian Giovanni Antonio Scopoli (1788); chimistul francez Antoine Lavoisier (1794); exploratorul francez Jules Dumont d’Urville (1842); filosoful englez John Stuart Mill (1873); scriitorul francez Gustave Flaubert (1880); pictorul francez Paul Gauguin (1903); istoricul german Oswald Spengler (1936); prozatorul şi deţinutul politic român Ion Cârja (1977); scriitorul american Theodore Sturgeon (1985) şi actorul britanic Dirk Bogarde (1999).

Septimiu Cioloboc

Foto: ro.wikipedia.org