Oameni & Fapte – 9 februarie

– Este cea de-a 40-a zi a lui 2022. Au mai rămas 325 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:35 şi va apune la ora 17:38.

– Astăzi marcăm „Ziua Mondială a Stomatologului”, stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Societatea Internaţională a Stomatologilor în 1984 și care este celebrată în ziua comemorării Sfintei Apollonia – patroana celor suferinzi de durere de dinți și a stomatologilor. Marcăm și „Ziua Mondială a Limbii Elene”, celebrată la data comemorării poetului naţional grec Dionysios Solomos (8 aprilie 1798 – 9 februarie 1857). „Ziua Limbii Elene” este instituită și în România, din 2018, în scopul păstrării tradiţiilor, culturii şi limbii materne de către persoanele aparţinând acestei minorităţi etnice. Proiectul a fost inițiat de deputatul Dragoș Gabriel Zisopol, președintele Uniunii Elene din România.

– În 1801 s-a încheiat Pacea de la Lunéville, între Franţa şi Austria, valabilă şi pentru Sfântul Imperiu Roman şi care însemna încetarea conflictelor militare între Austria şi Franţa. Francezii recunoşteau anexarea Țărilor de Jos și pretențiile lor asupra malului stâng al Rinului. La 9 februarie 1900 studentul american Dwight Filley Davis i-a provocat pe jucătorii britanici de tenis (consideraţi drept cea mai mare forţă a tenisului mondial) să traverseze Atlanticul şi să concureze împotriva echipei sale de la Universitatea Harvard, punând în joc trofeul Competiţiei Internaţionale de Tenis pe Iarbă. Meciul a avut loc câteva luni mai târziu, când trofeul de argint masiv, cunoscut în prezent drept „Cupa Davis”, a fost oferit, pentru prima oară, ca premiu. Victoria a revenit americanilor, cu scorul de 3-0.

– În 1929 s-a încheiat „Protocolul de la Moscova”, între URSS, România, Letonia, Estonia şi Lituania, acord prin care statele semnatare se obligau să pună în aplicare Pactul Briand-Kellogg, de renunţare la război ca instrument de politică naţională, încă înainte de ratificarea lui de către toate statele. Peste zece ani însă, trupele sovietice invadau Finlanda, Estonia, Letonia, Polonia şi Basarabia. În 9 februarie 1934 România, Iugoslavia, Grecia şi Turcia au semnat, la Atena, Pactul Înţelegerii Balcanice, care garanta securitatea frontierelor balcanice şi pacea în zonă, iar în anul 1953 apărea, în Franța, colecția „Livre de poche” („Cartea de buzunar”), care a cunoscut un succes remarcabil. În anul 1960 actriţa americană de film Joanne Woodward a căpătat prima stea pe bulevardul starurilor din Los Angeles („Hollywood Walk of Fame”), inaugurând astfel ceea ce a devenit o tradiţie.

– În 1969 compania aviatică „Boeing” testa, într-un prim zbor de încercare, un aparat „Boeing 747”, cel mai încăpător avion de pasageri timp de 35 de ani, record doborât de „Airbus A 380” în 2005. Dimensiunile sale i-au adus şi două nume de alint: „Jumbo Jet” sau „Regina cerurilor”. În 1991, pe vremea epidemiei de holeră, guvernul perúan a decretat starea de urgență națională, faptă care n-a putut împiedica răspândirea holerei în Ecuador, Columbia, Mexic și Nicaragua. Din cei circa 400.000 de pacienți au murit în jur de 12.000. În 1998, la Tbilisi, preşedintele georgian Eduard Șevardnadze a supraviețuit unui atentat cu bombă îndreptat asupra lui, iar în 2001 liderii Bisericii Catolice, Luterane și Reformate s-au reunit pentru a analiza problema indulgențelor, pentru prima oară de la marea schismă din 1517.

– În 9 februarie s-au născut: Constantin al XI-lea Paleologul, ultimul împărat bizantin (1409); preotul, pedagogul şi lingvistul român Radu Tempea, vicar al Episcopiei Ortodoxe din Sibiu (1768); matematicianul maghiar ardelean Bolyai Farkas, tatăl matematicianului Bolyai János (1775); juristul şi omul politic român Emanoil Gojdu, reprezentant al intereselor românilor din Transilvania şi Ungaria (1802); pictorul spaniol Eugenio Lucas Velázquez (1817); poetul, teoreticianul şi criticul literar român Vasile Păun (1850); compozitorul austriac Alban Berg (1885); ziaristul francez Gabriel Péri, erou al Rezistenţei franceze (1902); poetul şi traducătorul român Cicerone Theodorescu (1908); biochimistul francez Jacques Monod, laureat Nobel (1910); locotenentul-comandor și pilotul militar român Dan Valentin Vizanty, as al aviației române de vânătoate în al Doilea Război Mondial (1910); balerinul şi coregraful român Oleg Danovski, unul dintre fondatorii artei dansului în România (1917); actriţa de film şi soprana americană Kathryn Grayson (1922); poetul și traducătorul român Teodor Balş (1924); scriitorul austriac Thomas Bernhard (1931); filologul și traducătoarea indiană Amita Bhose, important eminescolog (1933); scriitorul sud-african John Maxwell Coetzee, laureat Nobel (1940); istoricul, cercetătorul şi ziaristul român George G. Potra (1940); sociologul și profesorul român Cătălin Basarab Zamfir (1941); actorul american Joe Pesci (1943); economistul american Joseph [Eugene] Stiglitz, laureat Nobel (1943); scriitoarea americană Alice Walker (1944); actrița americană Mia Farrow (1945); fosta atletă română Ionela Târlea, campioană europeană în proba de 400 de metri garduri (1945); biologul japonez Yoshinori Ohsumi, laureat Nobel (1945); muzicianul american Major Harris (1947); chitaristul şi compozitorul român Florin Ochescu (1952); poetul, prozatorul, traducătorul şi autorul român de aforisme Valeriu Butulescu (1953); violonistul român Gavril Ardelean (1957); actrița americană Joanne Woodward (1960); fotbalistul român Ciprian Tătărușanu (1986) şi pianista română Alina Bercu (1990).

– La 9 februarie au murit: poetul național grec Dionysios Solomos (1947); istoricul şi publicistul francez Jules Michelet, care a susţinut şi popularizat Revoluţia de la 1848 din Ţările Române şi Unirea Principatelor Române (1874); scriitorul rus Feodor Dostoievski (1881); prozatorul, traducătorul şi criticul literar român Octav Şuluţiu (1949); Horthy Miklós, regent al regimului monarhic în Ungaria (1957); soprana română Mimi Nestorescu (1971); criticul muzical român J.[ean] V.[ictor] Pandelescu (1975); constructorul rus de avioane Serghei Iliuşin, care a fondat firma ce-i poartă numele (1977); poetul, ziaristul şi traducătorul român Emil Serghie (1977); fizicianul maghiar Gábor Dénnis, inventatorul holografiei şi laureat Nobel (1979); solistul vocal şi compozitorul american Bill Haley, autorul melodiei „Crazy Man, Crazy” (1981); omul politic sovietic Iuri Andropov, secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1984); dirijorul american de origine austriacă Kurt Herbert Adler (1988); poetul, eseistul şi prozatorul român Florin Mugur (1991); poetul şi prozatorul român Gherasim Luca (s-a sinucis în 1994); oncologul american Howard Martin Temin, laureat Nobel (1994); politicianul american William Fullbright, fondatorul Programului Școlar Fullbright (1995); economistul, sociologul, psihologul şi profesorul american Herbert A. Simon, laureat al Premiului Nobel (2001); dramaturgul, scenaristul, prozatorul şi publicistul român Dumitru Solomon (2003); jurnalistul, scriitorul şi radiofonistul român Sebastian Sârcă (2010); istoricul, arheologul și profesorul român Alexandru Vulpe (2016); regizorul de film, scenaristul, producătorul, criticul de film şi profesorul român Radu Gabrea (2017); sculptorul, pictorul, graficianul şi ceramistul român Dumitru Rădulescu (2018); actorul de film, diplomatul și afaceristul american John Gavin (2018); compozitorul, scriitorul şi producătorul islandez Johann Johannsson (2018); scriitorul, ilustratorul, desenatorul, sculptorul, designerul arhitectural și omul de publicitate francez Tomi Ungerer (2019); soprana italiană Mirella Freni (2020); actriţa română Valeria Gagealov (2021) și compozitorul și pianistul american Chick Corea, pionier al claviaturii electrice şi electronice și legendă a jazz-ului (2021).

Septimiu Cioloboc