Oameni & Fapte – 9 iulie

Publicat de Corina Muntean, 9 iulie 2019, 06:06

– Este cea de-a 190-a zi a lui 2019. Au rămas 175 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:38 şi va apune la ora 21:16.

– Astăzi este Ziua Naţională a Republicii Sudanul de Sud, țară în care se aniversează proclamarea independenţei din 2011.

– În 9 iulie 455 d.Hr. comandantul militar roman Avitus a fost proclamat, la Arles (în Franţa), împărat al Imperiului Roman de Apus, iar 9 iulie 1520 este data primei mențiuni păstrate despre o „hotărnicie” care se referea la fixarea graniţei dintre Țara Românească și Transilvania, în zona din nordul Olteniei.

– La 9 iulie 1595 astronomul, matematicianul şi naturalistul german Johannes Kepler a publicat lucrarea „Mysterium cosmographicum”, în care menționa șase planete, iar în 1810 Napoleon Bonaparte a început anexarea Regatului Olandei ca parte a Primului Imperiu francez, faptă încheiată câteva zile mai târziu, în 13 iulie.

– În 9 iulie 1816 Provinciile Unite de la Río de la Plata și-au proclamat independenţa, după ce – în 1810 – băştinaşii au început lupta armată antispaniolă. Din 1826 Provinciile Unite se vor numi Republica Federativă Argentina.

– La 9 iulie 1850 profetul persan Báb (pe numele real Siyyid Alí Muhammad Shírází), fondator al bábismului și una dintre figurile centrale ale religiei Bahá’í, a fost împuşcat de un pluton de execuţie la Tabriz (azi oraş în Iran), la ordinul noului prim-ministru de atunci, Amir Kabir.

– În 9 iulie 1877 a început prima ediţie a turneului de tenis de la Wimbledon, turneu (pe iarbă) care se numără printre cele patru mari turnee de tenis din lume, alături de Roland Garros, Flushing Meadows şi Australian Open. Primul câştigător la Wimbledon a fost englezul Spencer Gore, într-o dispută cu numai 22 de jucători şi în faţa a doar 200 de spectatori.

– În 1902 oamenii de știință germani au reuşit să izoleze acidul barbituric (C4H4N2O3), substanță ce va sta la baza somniferelor. Acidul barbituric a fost obţinut din combinarea acidului malonic cu ureea.

– În 1916 s-a fondat Conmebol sau CSF (CONfederación sudaMEricana de FútBOL – Confederaţia Sudamericană de Fotbal), corpul administrativ al fotbalului în majoritatea ţărilor Americii de Sud, la iniţiativa uruguayanului Héctor Rivadavia Gómez. Argentina, Uruguay, Brazilia şi Chile au fost ţările fondatoare, mai târziu alăturându-li-se Paraguay (1921), Peru (1925), Bolivia (1926), Ecuador (1927), Columbia (1936) şi Venezuela (1952). Astăzi, Conmebol face parte din FIFA şi se ocupă de organizarea tuturor activităţilor de fotbal la nivel profesionist din ţările menţionate.

– Înotătorul american Johnny Weissmüller, originar din Timișoara, a reuşit la 9 iulie 1922 să coboare sub un minut recordul mondial în proba de 100 de metri liber, fiind cronometrat în 58,6 secunde. El a devenit însă celebru prin seria de filme „Tarzan”. Se spune că în timpul revoluției cubaneze, pe când Johny Weissmüller era la o partidă de golf cu niște prieteni în Cuba, jucătorii s-au trezit înconjurați de revoluționari înarmați. Fără să-și piardă cumpătul, el a lansat celebrul strigăt al lui Tarzan, iar soldații, recunoscându-l, au fost foarte încântaţi să escorteze grupul într-o zonă sigură.

– Urmează două fapte din ziua de 9 iunie 1941: Armata Română a încheiat operațiunile militare în Nordul Bucovinei – atingând granița existentă între România și URSS (graniţa din vara lui 1940), iar în Transilvania de Nord, atribuită Ungariei fasciste prin Dictatul de la Viena, începeau a fi organizate, de către autoritățile maghiare, detașamente de muncă formate din români.

– În 1947 Consiliul de Miniştri al României a hotărât să remită secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite declaraţia de intrare a României în forul mondial şi de aderare la Carta Naţiunilor Unite. Cererea a fost respinsă la data de 1 octombrie acelaşi an. România va fi primită însă în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite în 14 decembrie 1955.

– Pe 9 iulie 1955 a fost citit, la Londra, într-o conferinţă de presă, textul declaraţiei ce punea bazele mişcării Pugwash, mişcare a oamenilor de ştiinţă pentru pace, dezarmare şi securitate. Iniţiatorii mişcării au fost savanţii Bertrand Russel şi Albert Einstein, declaraţia fiind ultimul act pe care Einstein l-a semnat înainte de a muri (în 18 aprilie 1955). Mişcarea Pugwash va fi creată abia în iulie 1957, la o conferinţă ţinută în localitatea canadiană care a dat numele mişcării. În 1995, mişcării Pugwash şi preşedintelui ei, britanicul de origine poloneză Joseph Rotblat, le-a fost atribuit Premiul Nobel pentru Pace.

– La 9 iulie 1958 un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter a avut loc în Golful Lituya din Alaska, provocând un megatsunami de 525 metri înălțimea valului de apă. Este cel mai mare tsunami cunoscut în istorie și care a modificat radical relieful golfului. Însă izolarea zonei unde a lovit, precum şi imensitatea Alaskăi, au făcut ca numărul victimelor umane să fie mic faţă de violenţa fără precedent a acestui fenomen geologic care s-a transformat în dezastru natural.

– În 9 iulie 1997 pugilistului profesionist american Mike Tyson i-a fost retras temporar dreptul de a disputa meciuri, ca pedeapsă pentru fapta că, înainte cu câteva zile, l-a mușcat de ureche pe conaţionalul său Evander Holyfield. La 9 iulie 2011 Sudanul de Sud a devenit în mod oficial stat independent, după 37 de ani de război civil.

– În 9 iulie s-au născut: medicul german Friedrich Gustav Jakob Henle, care a descoperit elementul structural al nefronului (1800); poetul ceh Jan Neruda (1834); antropologul american de origine germană Franz Boas (1858); compozitorul italian Ottorino Respighi (1879); cântăreţul român Rudolf Steiner, membru fondator al „Operei Române” din Bucureşti (1887); americanul Percy Spencer, inventatorul cuptorului cu microunde (1894); fizicianul rus de origine basarabeană Piotr Leonidovici Kapiţa, cercetător al atomului, creator al bombei atomice sovietice şi laureat al Premiului Nobel (1894); lingvistul român Alexandru Graur (1900); scriitoarea britanică Barbara Cartland, care a scris 723 de romane, motiv pentru care a intrat în „Cartea Recordurilor” (1901); muzicologul, criticul muzical, istoricul de artă și diplomatul român Octavian Beu (1903); fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre creatorii armei nucleare americane (1911); criticul şi istoricul literar, traducătoarea şi profesoara română Tatiana Nicolescu (1923); organistul francez Pierre Cochereau (1924); compozitorul român Sergiu Sarchizov (1924); fizicianul danez de origine americană Ben Roy Mottelson, laureat al Premiului Nobel (1926); acordeonistul român Marcel Budală (1926); pictorul, fotograful și scenograful britanic David Hockney (1937); actriţa română, interpreta, textiera şi compozitoarea de muzică uşoară și populară Margareta Pâslaru, regizor artistic, scenaristă, scriitoare, producătoare și realizatoare de radio şi televiziune (1943); cântăreaţa română de muzică ușoară Angela Similea (1946); vocalistul scoţian Bon Scott, membru al formației australiene de muzică rock „AC/DC” (1946); cântăreaţa română de muzică uşoară Mirabela Dauer (1947); actorul, regizorul și producătorul american de film Tom Hanks (1956); actrița americană Kelly McGillis (1957); cântăreața de rock și actrița americană Courtney Love (1964) și solistul vocal român, compozitorul şi autorul de versuri Daniel Iordăchioaie (1968).

– În 9 iulie au murit: pictorul flamand Jan van Eyck (1441); filosoful și omul de stat englez Edmund Burke (1797); politicianul și președintele american Zachary Taylor (1850); chimistul şi fizicianul italian Amedeo Avogadro (1856); medicul și anatomistul francez Paul Broca (1880); inventatorul și manufacturierul american King Camp Gillette, autorul primelor lame de ras şi fondatorul companiei „Gillette”, cea dintâi firmă producătoare de lame de bărbierit din lume (1932); istoricul român Mihail C. Suţu (1933); filosoful, scriitorul, antropologul, bibliotecarul, criticul literar și eseistul francez Georges Bataille (1962); juristul şi politicianul american Earl Warren (1974); portarul român de fotbal Stere Adamache (1978); compozitorul român de naționalitate maghiară Aladár Zoltán (1978); lingvistul român Alexandru Graur (1988); scriitorul român Călin Gruia, autor de literatură pentru copii şi redactor la emisiunile pentru copii ale Radioteleviziunii Române (1989); actorul american de film Rod Steiger (2002); cântăreţul argentinian de muzică folk Facundo Cabral (2011); jurnalistul american Sydney Schanberg, care a câştigat Premiul Pulitzer (2016) și criticul de teatru, istoricul și profesorul român Ion [Jean] Cazaban (2018).

Septimiu Cioloboc