Oameni și fapte – 14 Martie
Publicat de todoran vlad, 14 martie 2022, 06:00
– Este cea de-a 73-a zi a lui 2022. Au rămas 292 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:37 şi va apune la ora 18:26.
– Azi se sărbătorește „Ziua Mondială a Numărului Pi” (π) („Pi Day”), când elevi şi profesori din întreaga lume iau parte la tot felul de concursuri în cadrul cărora trebuie să calculeze cât mai multe zecimale ale acestui număr.
– Este și „Ziua Internaţională a Râurilor” sau „Ziua Internațională de Acțiune împotriva Marilor Baraje și de Protejare a Râurilor” („The International Day of Action Against Dams and For Rivers, Water and Life”), proclamată la prima reuniune internațională a persoanelor afectate de baraje, în martie 1997, la Curitiba, în Brazilia. Marcarea zilei își propune să atragă atenția asupra efectelor distructive pe care marile proiecte le au asupra calității apei, să contribuie la recuperarea sănătății bazinelor hidrografice și la dezvoltarea unei strategii privind gestionarea durabilă și echitabilă a râurilor.
– Tot astăzi este „Ziua Commonwealth-ului”, marcată anual, din 1977, în a doua zi de luni din martie.
– În 1837 a apărut, la Iaşi, „Alăuta românească” – prima revistă literară din Moldova, supliment al ziarului „Albina românească”, sub redacţia lui Gheorghe Asachi, iar apoi a lui Mihail Kogălniceanu. În 1881 Parlamentul României a votat Legea prin care țara noastră devenea regat, astfel că prinţul Carol I primea, pentru sine şi urmaşii săi, titlul de rege al Românei. El a fost încoronat la 10 mai 1881. După proclamarea regatului, România şi-a întărit poziţia pe plan internaţional, îndeosebi în Europa, dând și un impuls mişcării de emancipare naţională a românilor de dincolo de Munții Carpaţi.
– În 14 martie 1895 regele Carol I al României a inaugurat, la București, Palatul Fundaţiei Universitare „Carol I” – instituţie care va deveni ulterior Biblioteca Centrală Universitară. În toiul evenimentelor din decembrie 1989 construcţia a fost avariată, astfel că un important fond de carte s-a distrus, însă biblioteca a fost reconstruită şi dată în folosinţă în decembrie 2001.
– La 14 martie 1950 Biroul Federal de Investigaţii al Statelor Unite (FBI) a emis, în premieră, lista celor mai căutați zece răufăcători, în acest sens fiind mobilizaţi numeroşi ofiţeri. FBI a continuat tradiţia întocmirii celebrei liste „Ten Most Wanted Fugitives” la fiecare zece ani.
– În 1964 americanul Jack Ruby a fost găsit vinovat și condamnat la moarte pentru uciderea lui Lee Harvey Oswald, asasinul președintelui american John Fitzgerald Kennedy, iar la 14 martie 1966 a avut loc premiera filmului „Răscoala”, în regia lui Mircea Mureşan, după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu, cu actorii Ilarion Ciobanu, Nicolae Secăreanu, Ion Besoiu și Emil Botta. Tot atunci, pelicula a primit premiul pentru „Opera prima” la Festivalul de la Cannes.
– În 1990 s-a constituit Societatea Română de Criminologie şi Criminalistică, care are un rol important în cunoaşterea fenomenului criminalităţii din țara noastră, prin elaborarea unor studii specifice de diagnoză şi prognoză. În acelaşi an, Societatea Română de Criminologie şi Criminalistică devenea membru al Societăţii Internaţionale de Criminologie.
– La Biserica „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului a avut loc în 1992 ceremonia reînhumării rămăşiţelor pământeşti ale lui Nicolae Titulescu, respectându-se dorinţa testamentară a marelui om politic şi diplomat român (decedat în Franţa) de a fi îngropat la Braşov.
– Tot la 14 martie 1992 a fost înființată Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” din Sfântu Gheorghe. Fondată de un grup de intelectuali, Liga a contribuit, de-a lungul vremii, la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, a Muzeului Spiritualităţii Româneşti, a Muzeului Carpaţilor Răsăriteni, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe, a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi la canonizarea mitropolitului Andrei Şaguna.
– În 14 martie 1995 astronautul Norman Thagard a devenit cel dintâi cosmonaut american care ajungea în spațiul cosmic la bordul unei misiuni rusești, lansată de la cosmodromul „Baikonur” din Kazakstan.
– La 14 martie s-au născut: compozitorul, dirijorul, organistul și scriitorul german Georg Philipp Telemann (1681); compozitorul, violonistul şi dirijorul austriac Johann Strauss – tatăl (1804); Victor-Emmanuel al II-lea, rege al Sardiniei şi primul rege al Italiei unificate (1820); scriitorul francez Théodore de Banville (1823); poetul şi dramaturgul brazilian Antonio de Castro Alves (1847); pictorul elveţian Ferdinand Hodler (1853); prozatorul, poetul şi dramaturgul român Alexandru Macedonski (1854); chimistul şi serologul german Paul Ehrlich, laureat al Premiului Nobel (1854); fizicianul americano-elvețian de etnie evreiască Albert Einstein, laureat Nobel (1879); pictoriţa română Cecilia Cuţescu-Storck (1879); matematicianul polonez Waclaw Sierpiňski (1882); gazetarul român Grigore Tabacaru (1883); medicul român Ionel S. Pavel, specialist în hepatologie şi diabetologie clinică (1897); actrița și dansatoarea americană Doris Eaton Travis (1904); filosoful, sociologul, politologul, jurnalistul și profesorul francez Raymond Aron (1905); fizicianul român Şerban [Florentin] Ţiţeica (1908); poetul, publicistul, muzicologul şi traducătorul român George Drumur (1911); scriitorul, diplomatul și politicianul român Alexandru Paleologu (1919); prozatorul, poetul şi eseistul român Pavel Bellu (1920); geologul şi omul politic român Marcian Bleahu, fondator al Mişcării Ecologiste din România (1924); compozitorul, solistul şi dirijorul român Petre Mihăescu (1928); actorul român Iurie Darie (1929); chirurgul pediatru român Alexandru Pesamosca (1930); actorul român Aurel Giurumia (1931); actorul britanic de film Michael Caine (1933); trompetistul american, producătorul şi orchestratorul Quincy Jones (1933); regizoarea română de film Ada Pistiner (1938); regizorul francez de film, scenaristul şi scriitorul Bertrand Blier (1939); regizoarea, scenarista și scenografa română de filme de animație Luminița Cazacu (1940); informaticianul, profesorul şi publicistul olandez Grzegorz Rozenberg, unul dintre fondatorii calculului natural (1942); actrița română Carmen Galin (1946); actorul, producătorul de film, scenaristul, regizorul, prezentatorul de televiziune, scriitorul, cântăreţul şi comicul american Billy Crystal (1948); poeta, editoarea și eseista română Marta Petreu (1955); actorul german Jens Harzer (1972); fotbalistul francez Nicolas Anelka (1979); fotomodelul, actrița de film și cântăreața americană Sasha Grey (1988) și gimnasta americană Simone Arianne Biles, cea mai decorată gimnastă din Statele Unite ale Americii (1997).
– În 14 martie au murit: scriitorul englez Sir Thomas Malory, autorul operei „Moartea regelui Arthur” (1471); scriitorul german Friedrich Gottlieb Klopstock (1803); poetul român Alexandru Sihleanu (1857); filosoful și economistul german Karl Marx, fondator al mişcării comuniste, împreună cu conaţionalul său Friedrich Engels (1883); pictorul, fotograful, graficianul, cartograful, heraldistul şi litograful român Carol Popp de Szathmary, primul fotograf de artă român (1887); savantul şi industriaşul american George Eastman, inventatorul aparatului de fotografiat „Kodak” (1932); istoricul și profesorul american Frederick Jackson Turner (1932); criticul şi istoricul literar român Ion A. Rădulescu-Pogoneanu (1945); prozatorul, epigramistul, poetul, eseistul şi traducătorul român Al.[exandru] O.[svald] Teodoreanu, zis Păstorel, fratele scriitorului Ionel Teodoreanu (1964); inginerul energetician român Dimitrie Leonida (1965); medicul român Ioan Enescu, unul dintre întemeietorii cardiologiei româneşti (1972); actorul francez de film Maurice Ronet (1983); poetul, publicistul şi traducătorul român Dumitru Florea Rariște (1989) fizicianul american William Alfred Fowler, laureat Nobel (1995); istoricul literar şi cercetătorul român Gheorghe Hrimiuc-Toporaș (1995); soprana română Magda Ianculescu (1995); producătorul şi regizorul american de film de origine austriacă Fred Zinnemann (1997); actorul american de film Kirk Alyn, interpretul rolului „Superman” din serialul de televiziune omonim (1999); scriitorul, regizorul și preşedintele estonian Lennart Meri (2006); activista catolică italiană Chiara Lubich, lidera și fondatoarea Mișcării Focolarelor (2008); actorul american de film Peter Graves (2010); romancierul şi cineastul francez Pierre Schoendoerffer, membru fondator al academiei care decernează Premiile César (2012); cântăreaţa de operă austro-suedeză Margareta Sjöstedt (2012); istoricul român Şerban Rădulescu-Zoner, fost deţinut politic (2012); actorul şi comicul italian Riccardo Garrone (2016); cântăreaţa română de muzică populară Ileana Ciuculete (2017); fizicianul, matematicianul și profesorul englez Stephen Hawking, teoretician al originii universului și unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani (2018); muzicianul irlandez Liam O’Flynn, interpret la uilleann pipes – cimpoi irlandez (2018); doctorul și profesorul român George Litarczek, fondatorul specializării Anestezie – Terapie Intensivă din România şi unul dintre pionierii ei la nivel mondial (2019) și scriitoarea română Aurora Cornu, prima soţie a lui Marin Preda (2021).
Septimiu Cioloboc
