Oraşul ideal în contextul încălzirii globale trebuie să fie compact, verde și fără autovehicule
Publicat de Corina Muntean, 11 aprilie 2022, 09:00
Modalitatea în care aceste noi oraşe ale viitorului vor fi concepute şi construite va defini comportamentele energetice urbane timp de decenii, dacă nu chiar pentru generaţii întregi, apreciază specialiștii.
Întrucât se estimează că 70% din populaţia globului va fi urbană în anul 2050, oraşele sunt vitale în lupta împotriva încălzirii globale. Este motivul pentru care oamenii de ştiinţă au conturat portretul ideal al unui oraş: ”compact”, verde şi ai cărui rezidenţi se deplasează pe jos. Zonele urbane reprezintă deja sursa pentru aproximativ 70% din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră, precizează cel mai recent raport al Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC), publicat săptămâna trecută.
Odată cu urbanizarea galopantă din secolul al XXI-lea, care ”va fi un secol urban”, cu aproape 7 miliarde de orăşeni în 2050, emisiile ar putea cunoaşte o creştere explozivă dacă nu se iau măsuri pentru decarbonizarea oraşelor existente şi pentru organizarea diferită a celor nou construite. ”Deşi urbanizarea este o tendinţă mondială asociată deseori cu creşterea veniturilor şi a consumului”, aşadar cu potenţiale emisii, la un nivel de consum echivalent, un locuitor al unui oraş va avea nevoie de mai puţină energie în comparaţie cu vecinul său din regiunile rurale. Și asta, ‘datorită unei densităţi mai mari, care permite partajarea infrastructurilor şi a serviciilor, precum şi a economiilor de scară. Plecând de la acest principiu, GIEC conturează portretul unui viitor oraş cu emisii reduse de dioxid de carbon şi care va fi în primul rând ”compact”, cu o densitate relativ ridicată, fără să se extindă la infinit, limitând traseele de deplasare între domiciliu, muncă şi servicii. Culorile primordiale ale acestei palete urbane cu emisii limitate de dioxid de carbon vor fi verdele şi albastrul.
Păduri urbane, străzi cu arbori, acoperişuri şi faţade acoperite cu vegetaţie, suprafeţe permeabile, puncte de apă… Aceste ”infrastructuri verzi şi albastre” nu doar că ajută oraşele să absoarbă dioxidul de carbon, dar contribuie şi în adaptarea la impactul încălzirii globale. Mai multă vegetaţie permite, spre exemplu, reducerea efectelor insulelor de căldură urbană din cauza cărora oraşele betonate sunt şi mai sufocante în timpul episoadelor de caniculă, devenite din ce în ce mai dese.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Ascultati rubrica Minutul de viitor, în fiecare zi de luni, la ora 9:20, în emisiunea ”Bună dimineața, Transilvania!”, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro.
