Plan comun de acţiune a organizaţiilor politice maghiare din Transilvania

Publicat de Corina Muntean, 29 septembrie 2019, 16:31

Reprezentanţii organizaţiilor politice maghiare din Transilvania au discutat vineri, la Cluj-Napoca, despre un plan comun de acţiune. Participanţii la masa rotundă despre autonomie, formată la iniţiativa lui Katalin Szili, însărcinatul premierului ungar pentru activitatea de mediere, au început negocierile despre un document de lucru care conţine 12 puncte. Aşa cum se precizează în declaraţia comună transmisă agenţiei ungare de presă MTI, odată cu formarea noului sistem de instituţii al Uniunii Europene se va iniţia şi se va sprijini adoptarea celor cinci principii cu privire la comunităţile naţionale autohtone.

Liderii organizaţiilor politice şi-au reafirmat totodată angajamentul faţă de obiectivele stabilite în acordul de cooperare semnat pe 8 ianuarie 2018. Participanţii au declarat că susţin în unanimitate iniţiativa cetăţenească a Consiliului Naţional Secuiesc şi roagă toţi cetăţenii europeni să semneze documentul, întrucât sprijină iniţiativele care servesc reconcilierii româno-maghiare şi aduc un omagiu înaintea celei de-a 30-a aniversări a evenimentelor din 1989 de la Timişoara.

Declaraţia a fost semnată de István Székely, vicepreşedintele executiv al UDMR, Tibor T. Toró, preşedintele executiv al Partidului Popular Maghiar din Transilvania, deputatul József Kulcsár Terza, reprezentând Partidul Civic Maghiar, Zoltán Zakariás, din partea Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania , respectiv Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc.

Reprezentanţii organizaţiilor politice maghiare din Transilvania conveniseră, la ediţia din luna iulie a mesei rotunde despre autonomie, ca până la finalul lunii septembrie să elaboreze un plan de acţiune cu privire la cooperarea operativă din următorii doi ani. Cele cinci principii cu privire la comunităţile naţionale autohtone au fost prezentate de Ferenc Kalmár, însărcinat din partea Ministerului Afacerilor Externe (ungar – n.r.), în cadrul uneia dintre prezentările de la Universitatea de Vară de la Tuşnad (Tusványos). Potrivit acestuia, faptul că problema minorităţilor naţionale autohtone nu ţine de domeniul afacerilor interne, ci reprezintă o problemă europeană, faptul că identitatea naţională trebuie protejată – şi că în acest sens trebuie recunoscute atât drepturile individuale, cât şi cele colective -, că identitatea naţională nu este însoţită neapărat de cetăţenie, iar comunităţile autohtone trebuie să reprezinte elemente constitutive ale statelor sunt principii de bază.

În declaraţia comună semnată pe 8 ianuarie 2018, preşedinţii UDMR, PPMT şi PCM au stabilit că, la o sută de ani de la Rezoluţia de la Alba Iulia, sunt pregătiţi pentru un nou început, iar în acest sens propun societăţii româneşti un parteneriat şi solicită totodată respect din partea acesteia. Aceştia au afirmat, de asemenea, că autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc şi-o imaginează în limitele istorice ale Ţinutului Secuiesc şi că în cadrul Ţinutului Secuiesc autonom limba maghiară trebuie să fie egală cu limba română. Partidele au stabilit că un alt obiectiv comun este instituirea unui statut administrativ bilingv special al regiunii istorice Partium şi realizarea autonomiei culturale pentru toţi maghiarii.