Premierul Ilie Bolojan este optimist, după discuţiile de la Bruxelles, că o să primim banii din PNRR

Publicat de Rotar Mirela, 27 februarie 2026, 08:47

Premierul Ilie Bolojan este optimist, după discuţiile de la Bruxelles, că o să primim banii din PNRR pentru reforma pensiilor magistraţilor chiar dacă aceasta fost făcută cu întârziere.

Sau măcar cea mai mare parte din ei, pentru că va exista şi o corecţie financiară, a admis premierul după întîlnirea cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Răspunsul executivului comunitar este aşteptat la jumătatea lunii viitoare. Tot la Bucureşti este aşteptată acum şi plata tranşei a patra din PNRR.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ne afectează financiar poate cel mai tare, pentru că avem întârzieri în reforme, iar guvernul le accelerează şi trebuie să convingă Comisia Europeană – a fost unul din subiectele discuţiei dintre Ilie Bolojan şi comisarul Valdis Dombrovskis şi apoi şi cu preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen. Din tranşa 3 de plată a PNRR, în valoare de aproximativ 2,2 miliarde de euro, România nu a primit decât 1,3 miliarde din cauza restanţelor în reforme, cum ar fi pensiile magistraţilor. Poziţia premierului Ilie Bolojan în faţa Comisiei este că guvernul a făcut reforma în termen, dar a fost blocată în justiţie, iar astăzi ea este aproape de promulgare, drept pentru care sunt şanse să recuperăm o parte din pierderile tranşei 3, 231 de milioane de euro în acest caz, iar Comisia studiază acum problema şi va da un răspuns în martie:

,,Fondurile care ţin de acest jalon, din discuţia pe care am avut-o astăzi cu doamna preşedintă şi cu echipa tehnică care a însoţit-o, sunt un optimist, dar aici sunt nişte aspecte care depind de cum le analizezi, dar eu cred că acest efort mare, care a fost făcut pentru a pune în practică angajamentul nostru ca ţară, pentru a corecta o nedreptate, orice s-ar spune, mare, este de natură a ne face să sperăm că şi Comisia Europeană, constatând ceea ce s-a făcut, va căuta să adopte cea mai bună soluţie pe care o poate pune în practică pentru România.”

România aşteaptă acum şi plata tranşei a patra din PNRR, cu o valoare de aproximativ 2,6 miliarde de euro, iar Comisia Europeană o analizează pentru a vedea ce reforme au fost făcute, de unde şi discuţia dintre premier şi oficialii executivului european. Până la finalul lui august, termenul limită, România ar putea atrage circa 10 miliarde de euro dacă avansează cu reformele şi depune alte cereri de plată, însă una dintre problemele ţării noastre este jalonul privind decarbonizarea şi nu există şanse să scoatem cărbunele din producţia energetică în timp util. Pentru restul banilor există însă şanse:

,,Pentru a atrage cele peste 10 miliarde de euro, în primul rând, trebuie să îndeplinim jaloanele pe care România s-a angajat să le îndeplinească. Asta înseamnă că avem reforme de făcut, avem măsuri de luat şi trebuie să recunoaştem că pe această zonă avem întârzieri din anii trecuţi, pe care trebuie să le recuperăm în următoarele 6 luni de zile.”

 O altă parte a discuţiilor a vizat programul de apărare SAFE şi deficitul bugetar, iar oficialii europeni declarau că apreciază modul în care România îşi respectă obligaţiile, o traiectorie bună a scăderii deficitului spre 6% anul acesta şi un ritm la fel de bun în planurile de investiţii în apărare din programul SAFE. Cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, premierul Ilie Bolojan a discutat tot de finanţări, însă pe partea ce ţine de portofoliul acesteia, respectiv Fondul Social European, de unde România are perspectiva a 7 miliarde de euro.

,,I-am mulţumit pentru sprijinul pe care ni l-a acordat din acest fond pe componenta de asistenţă medicală, sunt cofinanţate spitalele pe care România le are în investiţii, cele care nu sunt în PNRR, şi în zilele următoare se vor finaliza toate documentaţiile, în aşa fel încât să se poată asigura fluxul de plăţi pentru ca aceste spitale să fie terminate în cursul acestui an.”

Ultimul punct pe agenda premierului a fost să participe la lansarea platformei de finanţare EastInvest, alături de Ursula von der Leyen, de premierii ţărilor baltice, alături de reprezentanţi ai băncilor europene şi naţionale de investiţii. EastInvest este un mecanism financiar de aproximativ 28 de miliarde de euro, dedicat exclusiv statelor europene de la graniţa conflictului din Ucraina pentru investiţii în regiunile de frontieră. Fondurile sunt destinate dezvoltării economice şi pot fi atrase atât de autorităţi, cât şi de companii private.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spunea că Uniunea recunoaşte că de la începutul războiului din Ucraina, regiunile de la graniţă au avut cel mai mult de suferit, investitori care s-au speriat de proximitatea conflictului şi nu s-au mai dezvoltat în aceste regiuni, un turism care a scăzut, inflaţie sau reducerea comerţului. Tocmai de aceea, programul EastInvest este dedicat acestor regiuni. El vine să dea finanţare şi asigurări investitorilor, dar şi să resusciteze potenţialul uman al resurselor din comunităţile locale:

,,Un mediu mai sigur ne poate ajuta să atragem noi investiţii, avem nevoie de investiţii în aceste regiuni, iar regiunile de frontieră au active semnificative, au păduri, au un sector agricol puternic, au materii prime şi materii critice, apoi au o populaţie rezilientă şi o forţă de muncă calificată. În condiţiile războiului Rusiei, investitorii au nevoie de asigurări să se dezvolte în aceste zone, iar reasigurarea noastră este programul EastInvest.”

 Programul nu este gândit cu o alocare specifică pe ţări, ci pe principiul că primul venit cu programe pentru finanţare este şi primul servit. Asta înseamnă că România, în speţă autorităţile sau companiile, trebuie să se grăbească şi să propună proiecte viabile, iar spectrul este mare, de la infrastructură rutieră sau energetică, până la fabrici de producţie sau chiar proiecte mai mici ale IMM-urilor, dar cu relevanţă pentru economia locală sau a regiunii respective.

Sursa: RRA