Presa e tot mai condiționată de politic și financiar

Publicat de radiomures, 3 mai 2017, 15:30

Iar mediul online devine o concurență tot mai serioasă pentru mass-media clasică (televiziune, radio, presă scrisă). În schimb acuratețea informației are de suferit, prin apariția știrilor false și scăderea respectului jurnalistului în comunitate.
Aceasta este părerea cetățenilor și a unor oameni de presă din Tîrgu-Mureș, surprinsă astăzi, cu prilejul Zilei Mondiale a Libertăţii Presei.
Valentin Covaciu și Mihai Veres de la ziarul târgumureșean Zi de Zi susțin că, exceptând presa de nișă, specializată, jurnalistul e tot mai puțin respectat, o dovadă fiind și faptul că e slab plătit:

Din punct de vedere financiar mass-media publică e o excepție, pentru că nu depinde atât de mult de fluctuațiile pieței. Problema generală vine, însă, de la libertatea de exprimare a cetățeanului, nu doar a presei, constată directorul adjunct al RTM, Szasz Attila.
El mai spune că presa maghiară din România este, într-o oarecare măsură, influențată de finanțarea ce vine dinspre Ungaria:

Putem să vorbim despre interese, politice sau economice, adică susținere financiară care poate fi interpretată ca cenzură. Minoritățile întotdeauna simt mult mai bine dacă sunt ingerințe în politica editorială sau în funcționarea instituțiilor care emit sau apar în print în limba minorităților, dar pericolul nu e în ingerința editorială. O anumită parte a presei din Transilvania într-adevăr este finanțată și din Ungaria, și cei care sunt nu neapărat pot fi acuzați de servirea anumitor interese. Evident, sunt și exemple care dovedesc clar că ce se întâmplă în Ungaria se poate întâmpla și aici.”

Directorul TVR Tg. Mureș, Cristian Georgescu recunoaște că e foarte greu din perspectivă financiară, acum, în România, să înființezi și să menții un trust sau un canal de presă.
Pe de altă parte, spune că e normală tendința de migrare a majorității presei spre online, dar rămân valabile și accesate și canalele tradiționale de informare:

Mediul online ne permite o atentă selecție a știrii, o monitorizare a publicului. Dar apare și fenomenul știrilor false, iar asta e marea lipsă a internetului, faptul că informația, mai ales sub forma senzaționalului, trebuie verificată înainte de a fi considerată credibilă, dar vor exista și instrumente care să regleze și aspectele acestea. Jurnalistul trebuie să se bucure de respect, dar pe de altă parte trebuie să înțelegem că lucrurile au evoluat, în primul rând din perspectivă tehnică, faptul că un jurnalist devine astăzi un gestionar de conținut, un analist, mai mult decât cel care ajunge primul la locul știrii.”

Oamenii consideră că, uneori, jurnaliștii abuzeză de libertatea de opinie, exprimându-se necenzurat, și cred că respectul pentru omul de presă e direct proporțional cu adevărul pe care acesta îl publică:

În fiecare an, la data de 3 mai, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a Libertăţii Presei, proclamată de către Adunarea Generală a ONU în anul 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, din anul 1991.
Această zi a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum sunt ele stabilite în Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Valeriu Russu